LANTLOS „Agape”

Am asteptat cu nerabdare acest nou material pentru a vedea de ce mai este in stare Herbst, cel ce sta in spatele acestui interesant si inovator proiect muzical. Faptul ca la voce este Neige a fost pentru LANTLOS o reala rampa de lansare insa, daca e sa privim corect, muzica este,  si ea,  de-asemenea captivanta.

Noul material are acel detaliu cu care nu am fost, nu sunt si nu voi fi de acord niciodata: este prea scurt, doar 35 de minute! Bine, nici un album LANTLOS nu a fost prea generos cu lungimea pieselor sau numarul acestora, dar acum e prea de tot! Inteleg foarte bine ce inseamna calitatea versus cantitate, inteleg ca acesta a fost intregul concept LANTLOS la acest moment… insa, de ce nu a fost anuntat ca un MCD? Sau, ma rog, poate o fi doar obsesia mea… in fine; nici bine nu ma integrez in dimensiunea albumului, ca s-a si terminat… Cele 5 piese au acel catchy care te prinde imediat, chiar daca ele sunt destul de diverse ca orientare dar si exprimare muzicala…

E clar ca are influente si din ALCEST, dar, cu acest al treilea album, Herbst reuseste sa se detaseze de orice alte trupa de gen din noul val Black Metal, chiar daca influentele Post-Rock, Jazz sau Shoegaze sunt din abundenta prezente. LANTLOS este un concept spectaculos, rafinat, un fel de Lounge Black Metal, cu trimiteri avangardiste vizibile dar si riffuri clasice Metal si unde vocea superagresiva da un contur expresiv unei muzici ce vine parca dintr-un alt film, parca usor de recunoscut secvential dar nu ca pe un tot unitar, in aceasta forma. Nu stiu daca acest album este cu mult diferit fata de precedentul, insa cu siguranta ca va place celui ce a fost incantat de “.neon”. Aura Rock-Psihedelica pare insa a fi mult mai prezenta pe “Agape” iar introspectia muzicala face casa buna cu amprenta Dark, pe alocuri apasatoare, pe alocuri plina de ritm si melodie. “Intrauterin” este o secventa splendida, ce penduleaza inspirat intre forta si melancolie, intre Black Metal agresiv si Post-Rock meditativ, cele cca 10 minute de muzica fiind o reala calatorie intr-un univers doar de Herbst stiut.

“Bliss” pare a fi piesa cea mai reprezentativa si “cliseatica” LANTLOS de pe album, in timp ce “Bloody Lips And Paper Skin” pare sa incante prin forma Black Metal continua si poate usor liniara, exact cat sa nu para prea lunga. “You Feel Like Memories” ne prezinta o abordare experimentala, cu insertii Dark Jazz in genul Bohren & Club del Gore, piesa ce nu cred ca live ar rezona prea tare iar ultima, “Eribo-I Collect the Stars”, insista pe un cadrul melodic simplu dar apasator, numai bun pentru neuronii celui flamand dupa mixaje si combinatii muzicale diverse. Cat despre vocea lui Neige, ce sa mai spun… extrema, tipata, suparata! Am oarecare retineri pentru varianta live, pentru ca LANTLOS nu va canta cu Neige… Oricum ar fi, un album deosebit, de pus la colectia cu marmote!

Comenteaza