Lenti Chiriac – Romania Underground

Lansarea acestui webzine s-a vrut a coincide cu intervievarea a catorva dintre cele mai cunoscute personaje din Scena Metalica romaneasca, cele care, in decursul anilor, si-au castigat mai mult sau mai putin respect din partea celor ce prefera stilurile extreme. Persoanele in cauza sunt Laurentiu „Lenti” Chiriac, Adi Mihailov, Nelu Brandusan si Adrian Ilie. (Cristian Mocanu nu a putut sa-mi raspunda din cauza unor evenimente personale tragice). Lista ar fi putut continua dar unii s-au retras de mult iar altii isi contureaza chiar acum cartea de vizita. Altfel, nu mi-am propus si nici nu sustin ca acest material ar putea reprezenta o imagine completa a ceea ce se intampla in Romania… este important sa aflati voi cam care este starea si atmosfera de lucru aici, in acest superadulat spatiu vampiric, parodiat acum prin „Dracula Park”, o initiativa penibila dar de renume mondial! Pentru a evita raspunsuri seci sau plictisitoare, m-am decis sa intocmesc o lista de intrebari scurta, relativ formala si bazata pe informatie, alte detalii nefiind importante pentru acest moment. Asadar, sa-i dam drumul…

Laurentiu Chiriac/Radio Romania Tineret/MCM ROCK.

   Salut Lenti si bine te-am gasit. Cum te descurci in ultima vreme? Ba ai ramas la HMM, ba ai plecat. Ce s-a intamplat de fapt? Iar conflicte?

„Te salut si eu. Cum ma descurc in ultima vreme??? E O.K. Referitor la HMM lucrurile stau in felul urmator. Eu n-am plecat niciodata de la HMM care inseamna HEAVY METAL MAGAZINE. Este revista conceputa de mine in 1994 si de atunci n-am parasit-o niciodata. Confuzia se datoreaza doar in legatura cu site-ul, care e, de fapt, hmm.ro. E cu totul altceva. hmm.ro inseamna hot, metal & more.ro si nicidecum Heavy Metal Magazine, sigla ocrotita de ORDA. Atunci cand am decis cu Adi sa facem site-ul, varianta era ca site-ul sa fie o continuare a revistei, dar la scurt timp mi-am dat seama ca tot in format pe hartie este cea mai buna varianta pentru HMM.
N-am fost insa de acord cu multe alte lucruri, dar nu-mi place sa ma intorc in trecut. Si site-ul are valoarea sa, dar nu-mi plac fazele virtuale. Oricum, revista Heavy Metal Magazine va reaparea incepand cu luna aprilie.”

Esti primul care ai sustinut la radio muzica Metal extrema si a trecut mai mult de un deceniu de cand o faci. Ti-ai facut prieteni dar si multi dusmani. De ce?

„E normal sa-ti faci si dusmani. Ai vazut tu pe cineva care n-are dusmani??? De ce??? Zau daca stiu. Eu nu prea am treaba cu nimeni si nici nu doresc sa fiu, asa cum cred unii, singurul din Romania care se ocupa de muzica rock. Si, daca stau bine si ma gandesc, niciodata nu am fost singurul. Adevarat, am fost primul care s-a ocupat de metal (ma refer la toate subdiviziunile) si cel care a avut toate atuurile la indemana (presa, radio & TV). Sa stii insa ca nu e usor deloc sa fii in situatia mea. Sa nu-ti faci iluzii ca sefii mei (nu toti) sunt foarte interesati de muzica rock. Ca sa supravietuiesti, adica, sa mentii emisiunile in viata, trebuie sa te agiti mult si sa fii tot timpul in priza. In Romania proverbul cu capra vecinului este la mare pret si nu ma mai mira nimic, fiindca intotdeauna, indiferent de ce faci, se vor gasi unii care sa te critice sau sa te injure.”

Ce poti sa-mi spui despre Century Media in Romania? Cei din Germania spuneau ca tu te ocupi de promotion aici. Ce schimbari s-au petrecut in ultima vreme?

„De Century Media ma ocup din 1994. Intre timp am cedat-o la hmm.ro. Nu e nimic grav. De fapt, nu vad nimic rau in asta. Ma ocup de multe alte case de discuri si pe deasupra, mai am multe de facut. Nu poti face singur totul. Sper ca Century Media sa mearga bine si de acum incolo in Romania.”

Cum vezi tu acum ceea ce se petrece in Scena Metal din Romania si care era starea de spirit in urma cu zece ani?

„Din pacate, vremurile bune s-au cam dus. Acum 10 ani era super!!! Publicul era foarte pasionat si punea mult suflet. Exista o stare de spirit si un mare interes. Cu timpul lucrurile s-au mai schimbat si noua generatie a pierdut mult din interesul celor de acum un deceniu. Acest lucru e valabil atat pentru public, cat si pentru gasti. Pe vremuri lucrurile erau mai sincere si iti spun ca starea asta mi se transmitea si mie. Acum, in majoritatea cazurilor, totul se leaga doar pe teme precum: de ce dai asa de mult black sau death, de ce dai asa de putin death sau black etc. Problema lor e sa-si dea mereu in cap si sa fie tot timpul negativisti. Pentru mine metal-ul este un intreg si cine este de aceasta baricada trebuie sa aiba mintea deschisa. Nu e obligatoriu sa-ti placa un gen sau altul, dar trebuie sa fii tolerant mai ales in situatia de azi cand numarul emisiuniilor radio si TV de profil le numeri pe degete.”

Care a fost primul tau material primit? Dar interviu? Nu te-ai rutinat facand acelasi lucru de atat de mult timp?

„Primul CD primit de la o casa de discuri??? Prin ’93 cateva produse de la niste case underground, dar nu-mi aduc aminte cum se numeau, dar de la o casa de discuri cunoscuta… Cred ca a fost in 93 un Exit 13. Il mai am si acum. Primul interviu cu o trupa de afara a fost in 92 cu Gillan si Uriah Heep, iar din 93 si pana in acest moment am facut peste 1500 de interviuri. Cateodata mi se pare ca este o rutina si ca sunt un robot, dar asta e…”

Ai prezentat diverse concerte de aici, ai fost la multe concerte in afara, ai vazut multe si ai scris multe. De ce crezi ca cei din Vest ne considera „exotici” sau de neincredere? Ce ar trebui sa facem pentru a castiga credibilitate?

„Nu stiu la nivel inalt cum ne considera cei de afara, dar la nivel de case de discuri, agentii de impresariat, muzicieni nu e chiar asa. Din pacate, Romania nu-si face o buna promotie la nivel international si atunci putini stiu de noi. Mi s-a intamplat de multe ori sa stau de vorba cu anumiti muzicieni care erau mirati ca vorbesc cu mine. Bine, asta se intampla pe la inceputuri, fiindca pe atunci nu vorbisera cu cineva din Romania. Acum s- au obisnuit. Pe de alta parte, nu mi s-a parut ca nu au incredere in noi. Exista, poate, o neincredere la nivel national, dar daca le dovedesti ca esti profi merg pe mana ta. Eu n-am avut probleme de acest fel pana acum. Cu toti m-am inteles foarte bine si nu i-am pacalit niciodata. In general nu am pacalit pe nimeni, chiar daca uneori am mai gresit si eu.”

Care sunt planurile tale de viitor si cum vei sustine in continuare Scena Metal?

„Acum ma gandesc la HMM. Apoi, din toamna o sa mai realizez cel putin inca o emisiune rock la radio si exista mari sanse ca intr-un viitor apropiat sa maresc un pic spatiul de la mcm.rock. Mai am in plan organizarea unor concerte la toamna si mai ma gandesc ce o sa fac. Am planuri multe, dar le pun in practica usor, usor.
Pe deasupra, m- as bucura daca in acest fenomen s-ar implica mai multe persoane.”

Ai avut ceva conflicte cu Cristi Mocanu. Ce s-a intamplat de fapt? Care este parerea ta despre ceea ce fac Adi Mihailov si Nelu Brandusan?

„Conflicte cu Cristi Mocanu am avut mereu, dar sunt conflicte minore. Nu a fost niciodata ceva serios, fiindca Cristi imi este prieten si chiar daca nu sunt de acord cu anumite idei ale lui, n-am de ce sa ma cert cu el. Il mai stresez eu din cand in cand, dar spre binele lui. Cu Adi Mihailov am colaborat intotdeauna foarte bine si cred ca este singurul din zona underground care a facut cel mai mult pentru trupele tinere. Cu Nelu Brandusan am avut un incident in urma cu ani si, cum n-a fost fair play, am incetat colaborarea.”

Unde crezi ca se termina respectul si unde incepe compromisul? Poti sa-mi dai un exemplu de nesimtire?

„Nu stiu la ce te referi. Pot sa-ti dau mai multe exemple, dar iar se vor supara anumite persoane. N-am deja atatia dusmani??? In general, cand unii isi aroga niste merite care nu le apartin.”

Multumesc pt interviu si bafta in tot ceea ce faci! Sa aflam si cine este Lenti Chiriac…

„Varsta: 37 ani (nascut pe 14 februarie 1965); profesie: realizator emisiuni; familie: necasatorit; hobbiuri: fotbal, pescuit; preferinte muzicale: rock (de la anii 50 incoace). Imi place tot ce suna bine.
Ca sa fiu sincer, prefer muzica metal-ul ’80 si blues-ul; Colectie de albume muzicale: peste 3000 de CD-uri; bauturi preferate: vin; religie: sunt ortodox, dar n-am treaba cu religia; politica: nu ma intereseaza.”

Adi Mihailov/BESTIAL RECORDS

    Salut Adi! Sper ca esti bine, asa e? Cum ai petrecut acest week-end?

„Da, sunt bine, multumesc pentru intrebare. Tocmai imi actualizam pagina de net, cu aceasta mi-am ocupat o parte din acest weekend.”

Dusmanii vorbeau ca vor sa te tunda. Ai avea vreun mesaj pentru ei?

„Sa vorbim intai despre dusmani: orice om are asa ceva, cu exceptia celor care sunt prea stersi si banali ca sa ii bage cineva in seama. Personal, nu cred sa am foarte multi dusmani, de fapt cred ca ‘dusman’ este chiar prea mult spus: exista cateva persoane care nu ma agreeaza, ceea ce in definitiv este dreptul lor. Nu am pretentia ca sunt Iliescu la alegerile din ’90, sa am o sustinere de 97%! Pe de alta parte, carcotasii sunt si ei necesari, datorita feedback-ului pe care ti-l ofera.”

OK. Sa trecem si la altele. Ai fost primul care ai riscat investind in trupe romanesti si se pare ca te-ai imbogatit. Cam ce bani ai bagat si ce profit ai scos de cand ai inceput cu Bestial Records?

„Intr-adevar, a fost o afacere extraordinara: am reusit ca in 6 ani sa castig suficienti bani ca sa imi permit sa imi cumpar o casa decenta, o vila la mare si una la munte, o masina de lux si sa am un cont rotunjor in banca. Vorbind acum la modul serios, in tara noastra nu exista posibilitatea sa castigi decent din muzica metal, indiferent ca esti trupa, casa de discuri, distribuitor sau orice altceva. Si asta pentru ca pe de o parte puterea de cumparare a fanilor metal este foarte mica, iar pe de alta parte, numarul celor care asculta astfel de muzica este destul de redus. Sincer sa fiu,
n-as fi putut sa imi continui activitatea daca n-as fi avut si alte surse de venit. De exemplu, firma la care sunt asociat cu Cristi, fratele meu, se ocupa printre altele de copiere xerox, consignatie, vanzari de diverse produse ce nu au legatura cu metalul. Magazinul nostru vinde casete si CDuri si cu alte genuri de muzica, nu numai metal, pentru ca a comercializa doar produse metal inseamna faliment. Sa lamurim putin care ar fi profitul ce se obtine din productia de albume metal. In mod normal, un studio mediu spre bun costa in jur de 400 – 500 $, bani care trebuie recuperati din vanzarea casetelor produse. Noi am incercat tot timpul sa mentinem un pret cat mai scazut la produsele noastre, astfel ca un album produs de noi, pe caseta, costa acum, in februarie 2002, 35.000 lei, adica 1,1$ . La fiecare caseta, cheltuielile se ridica la 25.000 (caseta, multiplicare, tampografiere, coperta, promotia, impozite, etc), deci profitul net este de 10.000 lei, din care trebuie recuperat pretul studioului. Rezulta deci foarte simplu ca pentru o investitie de $400 in studio este necesar sa vindem 1200 casete. Iar in ultimii trei ani n-am mai vandut cu nici o trupa atatea casete. Pentru a va face o idee, pretul pe care l-am platit pentru inregistrarea albumului „Sublime” al formatiei GOD a fost de 1000 $, bani pe care nu i-am recuperat nici acum. E adevarat, nu toate albumele ne-au costat atata: o parte din albumele editate de noi sunt scoase cu sprijinul trupelor, care au reusit sa isi inregistreze materialul singuri, iar contractul pe care l-am semnat cu ele stipuleaza impartirea profitului. Am investit mult in trupele pe care le-am scos, iar in cazul unora din ele nu ne-am recuperat profiturile nici pana acum. La majoritatea insa, am recuperat investitia dupa cativa ani. Aceasta nu este o afacere, caci este total ineficient sa investesti niste bani pe care ii recuperezi peste cativa ani, iar cand banii sunt recuperati, profitul obtinut in continuare este foarte mic, pentru ca albumul in cauza este deja vechi (2-3 ani). Iar vanzarile au scazut , caci daca din primele albume vindeam in mod normal peste 800 casete, acum vindem 300-400 din albumele noi. Imi cer scuze pentru aceasta digresiune poate plictisitoare pentru unii, dar am incercat sa prezint niste cifre, pentru ca cei interesati sa isi dea seama cam care este potentialul pietei romanesti.”

Intoarce-te putin in timp si prezinta pe scurt istoria label-ului tau.

„Aici nu prea am ce spune, caci povestea este in general cunoscuta: Bestial Records a aparut in toamna anului 1996, cand Black Pharmakeya Peporomenee (cunoscut acum sub numele de Negru), tobarul de la Negura Bunget, ne-a propus editarea unui prim demo al trupei. In perioada aceea, Negura Bunget era o trupa foarte apreciata, desi era proaspat infiintata. La notorietatea lor a contribuit desigur si demo-ul „From Transilvanian Forests”, scos sub titulatura WICCAN REDE. B.P. Peporomenee ne-a contactat de altfel in calitate de distribuitori ai acestui demo, care se vindea si in magazinul nostru, BESTIAL MUSIC SHOP. Am acceptat colaborarea, iar in decembrie 1996 NEGURA BUNGET au intrat in studioul Magic Sound din Bucuresti. Un fapt mai putin cunoscut este ca primul album ,Zarnindu-sa’ a fost inregistrat intr-un weekend, de catre Black Pharmakeya Peporomenee (tobe) si Hupogrammus Disciple’s (restul de instrumente + voce). Inginer de sunet a fost Oliver Vegh (cu care noi am mai colaborat in primavara anului 2000 la albumul Avatar). Astfel ca la sfarsitul lunii ianuarie 1997, Bestial Records lansa primul album, cu numarul de catalog BR 001 NEGURA BUNGET ,Zarnindu-sa’. Cand am hotarat sa editam demo-ul trupei, nu ne-am gandit ca aceasta idee se va materializa in infiintarea unei case de discuri. Planuiam sa scoatem demo-ul iar banii sa ii recuperam din vanzarea acestuia in magazinul nostru. Insa, costurile au depasit de cateva ori suma prevazuta la inceput, iar pe de alta parte si productia era foarte buna pentru acea perioada, astfel incat „Zarnindu-sa” a iesit ca un album, nu ca un demo. Insa, imediat ce am finalizat inregistarile, in decembrie 1996, o copie a albumului a mai circulat prin underground, astfel ca alte trupe, ca Makrothumia si Grimegod, ne-au solicitat inca de atunci sa le producem albume. Asa ca, am studiat legea si ne-am facut o licenta de productie fonografica. Imediat ce am lansat albumul „Zarnindu-za”, am luat legatura cu HEAVY METAL MAGAZINE, unde, in persoana lui Lenti Chiriac, am gasit un sustinator. Pe vremea aceea, HMM aparea sub tutela revistei CAPITAL, sub forma de ziar. Desi nu ma cunostea, Lenti m-a dus la departamentul de reclama al revistei CAPITAL, unde a explicat ca intreprinderea mea era cam sinucigasa din punct de vedere financiar, si a obtinut un pret redus pentru o mica reclama 10 x 3 cm, pe care sunt sigur ca multi dintre voi si-o amintesc. Chiar daca reducerea a fost substantiala, totusi pretul ne-a cam afectat buzunarul de proaspeti intrati in afaceri. De asemenea, m-am bucurat inca din primele momente de sprijinul tuturor celor implicati in fenomenul metal: „Rocker” Ionescu, Gabi Gombos, Florin Silviu Ursulescu, Nelu Stratone, etc. Am demarat astfel productia albumului de debut al trupei Grimegod. Grimegod si-au inregistrat materialul in studioul Pacific din Arad . Studioul nefiind foarte bine dotat (aveau un multitrack cu doar 4 canale), trupa a trebuit sa traga tot materialul live, adica toate instrumentele simultan (metoda mai putin folosita, caci de regula instrumentele se trag pe rand). Cu toata dotarea slaba, rezultatele au fost peste asteptari, fapt datorat si capacitatilor componistice ale lui Tibor, liderul trupei. Intre timp anuntul din HMM cu privire la Negura Bunget a aparut, iar surpriza noastra a fost una de proportii: zilnic sunau sau scriau zeci de oameni din toata tara, sa comande albumul NEGURA BUNGET. M-am gandit de multe ori dupa aceea, ca daca prima noastra productie n-ar fi fost atata de cautata, probabil am fi renuntat la productia altor albume. Au urmat albume cu Makrothumia, Interitus Dei, God, Deimos, Korruption, Avatar, Dies Irae, Archaos, Clone, Serenity, Kratos, etc. Pe langa aceste albume, am licentiat si cateva albume straine, care s-au bucurat aprecirea fanilor din Romania. E vorba de Helheim din Norvegia, Forbidden Site din Franta, Mare Tenebrarum Compliation (o compilatie cu trupe din Ungaria), Veiled Allusions (proiectul lui Karsten Hamre de la Penitent), si recent May Result din Serbia. Am incercat sa facem si cateva concerte, dar n-am reusit sa gasim sponsori si am pierdut destul de multi bani. Cel mai memorabil este cel din mai 2000, cand au cantat AVATAR, GRIMEGOD, INDIAN FALL, IRKALLA si VOKODLOK.”

Imi amintesc ca ai fost declarata personalitatea anului in Romania! Regreti ca nu ti s-a facut statuie? Altii au cerut-o…

„Sincer sa fiu, m-am bucurat si m-am simtit magulit ca am fost ales doi ani consecutiv drept ‘personalitatea anului’. Aceasta s-a intamplat pentru ca labelul nostru, proaspat infiintat, a ajutat ca muzica multor trupe bune sa ajunga in mainile fanilor metal.
Nu cred ca sunt genul de om care sa puna foarte tare la suflet acest lucru, dovada ca n-am devenit arogant din cauza aceasta (cei care ma cunosc pot spune acest lucru). Asa ca sa lasam statuia…”

Zi-mi ceva de noutatile de la Bestial Records si ce iti propui pentru acest an.

„La sfarsitul anului trecut am lansat albumul de debut al proiectului lui Dan Serbanescu (Archaos), DIVINE MUZAK. Albumul „En-trance” contine 13 piese in maniera dark ambient, foarte reusite, zic eu. Apoi, am editat sub licenta noul album „Tmina” al sarbilor MAY RESULT (pe care i-ati putut vedea live la festivalul Deva Rock Camp de in primavara trecuta). Am scos si noul tricou NEGURA BUNGET, care s-a bucurat de o apreciere deosebita. Pentru acest an, ne propunem editarea albumului de debut al unei trupe foarte promitatoare, ENITHARMON. Trupa practica un death metal tehnic si cu foarte multe schimbari de ritm, de fapt e cam impropriu spus ‘death’, caci muzica lor este un amalgam de stiluri, ce sare din tiparele clasice. In aceasta trupa activeaza fosti membrii ai trupelor Disinter, iar doi dintre membrii sunt conservatoristi, ceea ce spune multe despre posibilitatile instrumentale ale trupei. E drept, ei n-au avut o prea mare activitate pana acum (ci doar doua concerte, unul in Alba Iulia, iar celalalt la Deva Rock Camp), asa ca lumea nu prea ii cunoaste. Dar eu sunt convins ca sunt foarte valorosi. Deocamdata nu pot preciza ce alte proiecte ale noastre se vor materializa in acest an, e prea devreme pentru asa ceva.”

Ai un newsletter cu peste 1000 de cititori saptamanal (??) si de curand ai inceput si cu o brosura, sau fanzin. Se pare ca te-ai blocat chiar cand optimismul tau deborda… Ce s-a intamplat?

„Este vorba de un newsletter saptamanal la care am atins deja 1400 de cititori. In ultimul timp insa am fost silit sa renunt la periodicitatea saptamanala, caci am fost ocupat cu alte probleme, insa sper ca in curand lucrurile sa se aseze in matca lor fireasca si buletinul sa apara din nou regulat. Cei care nu sunt inca abonati la el si doresc sa fie la curent cu ce se mai intampla in lume sau in tara, in materie de metal, imi pot scrie la bestialrec@flashmail.com si ii voi abona la Bestial Newsletter, cu mentiunea ca abonarea e gratuita si nu implica absolut nici o obligatie. Sa trecem acum la BESTIAL METAL. Am scos pana acum trei numere din aceasta mica revista, insa au intervenit ceva probleme de ordin personal si n-am reusit sa scot un numar nou de luni de zile. Si nu pentru ca n-as avea interviuri, dar pur si simplu n-am mai gasit timpul si dispozitia necesara finalizarii numarului 4. In privinta tirajului, revista a aparut in 700 de exemplare, din care s-au vandut aproape toate si in ciuda pretului ridicol de mic (10.000 primul si al doilea numar si 15.000 cel de-al treilea), mi-am acoperit cheltuielile, deci era o intreprindere viabila. Sper sa gasesc totusi energia sa continui, mai ales ca am multe idei interesante, care merita de pus in practica.”

Esti unul care organizezi deplasari la concertele din Ungaria iar deseori mergi si tu. Care a fost cel mai reusit concert si care a fost cel mai prost? Vine AETERNUS si AGATHODAIMON la Arad. Crezi ca merita sa mergem acolo?

„De aproximativ patru ani organizam excursii la concertele care au loc in Budapesta. Pana acum am fost la peste 30 de concerte, incluzand aici si festivalul PEPSI SZIGET, cel mai important festival din Europa de Est. Chiar m-am intors ieri de la Budapesta, unde am fost sa vad concertul ICED EARTH. Din nefericire, trupa a fost impiedicata sa intre in Ungaria fiind invocate cateva mizerii birocratice (nu aveau licenta pentru efectele pirotenhnice – nu va vine sa radeti?). Cert este ca ne-am intors, cu tot cu cei cativa fani care au cheltuit o avere sa isi vada trupa favorita. A fost pentru prima data cand s-a intamplat asa ceva. Unul din cele mai faine concerte pe care le-am vazut a fost cel cu Megadeth, de anul trecut. Megadeth este o trupa cu care am copilarit, ca sa zic asa, iar acum , cand i-am vazut live, erau in forma foarte buna. Din pacate, turneul AGATHODAIMON nu va trece prin Romania, de altfel AETURNUS au si renuntat la turneu. Insa AGATHODAIMON si HECATE ENTHRONED vor canta pe 10 martie la Budapesta.”

Ai avut ceva conflicte si ai fost „acuzat” de diverse fapte. Este vorba de invidie sau in spatele personajului tau se ascunde un diavol? Ce parere ai de ceea ce se petrece aici si de ce crezi ca sarcasmul, mandria si trufia sunt caracteristicile fundamentale ale celor din bransa? Ce parere ai despre Cristi Mocanu, Adi Ilie, Lenti si Nelu Brandusan?

„Invidie, zic eu. In spatele personajului meu nu se ascunde un inger, dar in nici un caz un diavol! Nu stiu exact la ce te referi, s-ar putea sa fie vorba de conflictul meu cu Cezar Covrig, zis si Sarasail, caci acesta a fost conflictul cel mai mediatizat. Covrig m-a acuzat ca ma imbogatesc pe spinarea trupelor si ca as fi evreu (a facut chiar si niste fluturasi cu sigla BESTIAL RECORDS taiata de o bara, pe care scria GAS THE JEWS). Sincer sa fiu, ideologia neonazista si satanista, din care gasim engros la C. Covrig, nu m-a incantat niciodata. Bine zici: orgoliul absurd este o caracteristica a multor ce lucreaza in aceasta bransa, fie ca e vorba de trupe, promoteri, editori, etc. Nu cred ca acest orgoliu are justificare, tinand cont ca in definitiv, suntem doar o mana de oameni. Parerea mea despre cei mentionati de tine este ca toti servesc cauza metalului, intr-o masura mai mare sau mai mica. Pe Adi Ilie nu il cunosc personal, dar am auzit de el, iar site-ul www.hmm.ro este un lucru foarte bun. Lenti Chiriac m-a ajutat inca de la inceput, si ii sunt recunoscator pentru acest lucru. Cristi Mocanu a facut un lucru bun licentiind albumele de la importante case de discuri, dar mai trebuie sa lucreze la calitatea casetelor. Nelu Brandusan se zbate, ca si mine, sa supravietuiasca pe o piata care se degradeaza in continuu.”

Gata cu vorbaria. Multam pentru interviu si sper sa ne mai vedem la vreun concert curand. Hai sa aflam si cine este de fapt Adi Mihailov, OK?

„Foarte pe scurt: am 32 de ani, sunt casatorit, am terminat facultatea de Electrotehnica dar n-am practicat niciodata, imi place in general metalul de calitate (ca sa dau niste exemple: DARK TRANQUILLITY, IN THE WOODS…, DECORYAH, dar si monstri sacri ca IRON MAIDEN, METALLICA – doar albumele vechi, MEGADETH, etc). As mentiona ca hobbiuri calculatoarele (mai precis programarea, Internetul si conceptia paginilor web), pescuitul (dar acesta este un hobby pt care nu prea am timp, cu exceptia unei mici excursii in fiecare an in Delta Dunarii), cititul. Nu fac colectie de albume muzicale, insa, prin natura profesiei mele am acces la foarte multa muzica. Ca bauturi prefer berea, iar religia mi se pare un subiect prea personal ca sa il detaliez aici. In privinta politicii, detest extremismele gen Vadim Tudor (parlamentar nationalist), caci am spus si mai sus ca ideologia de extrema dreapta nu prea imi face cu ochiul. Desi uzantele ‘cer’ca metalistii sa se incadreze in tiparul omului deprimat, morocanos si care traieste doar intr-un univers interior, eu, dimpotriva, ma consider un tip deschis si cu mult simt al umorului. Nu ma consider o personalitate a metalului romanesc, ci un om normal, foarte norocos ca practica o meserie care ii este si pasiune. Iti multumesc mult pentru oportunitatea acestui interviu.”

Nelu Brandusan/PROMUSIC RECORDS

   No servus Nelu si bine am ajuns in patria lui Funar (primarul orasului Cluj-Napoca). Mai aveti bancile vopsite in tricolor? Am auzit ca statuia lui Matei Corvin o ia usor, usor, spre Hunedoara.

„No servus, cum stai cu vopseaua tricolora, ai nevoie mare? Bancutele sunt la locul lor si stii de ce? Nu vrea sa le fure nimeni. Cat despre statuia lui Matei, domn Funar are nevoie mare de spatiu; vrea sa faca in centru un loc pentru concerte metal ?!?!” (Stiam eu ca ai trecere mare la primar, he, he…-ed)

Sa trecem si la lucruri mai serioase. Fa-mi o istorie a label-ului pe care il conduci.

„Infiintata in ’96-teoretic, practice activitatea am inceput-o in ’98 cind am editat primul material; o compilatie metal ,Romanian Metal Underground’ sub care au fost reunite cele mai valoroase formatii la ora respective. Au urmat alte 17 materiale: Cronos-‘Si voi ucide timpul’, Protest-‘Beyound Tomorrow’, Anarhia-‘Nici o vina’ , C.a.s.h.-‘Blame It On Love’, L.n.d.h- ‘Hardcore ist wunderbar’, Coman l Hoisan-‘Onoare, suflet si credinta’, Taine-‘Cealalta parte’, Funeral Ceremony-‘Intersideral Mental Dimension’, Legion-‘Marfa’, Dirty Shirt-‘Very Dirty’, Defect-‘De-a amestecatelea’, Oblivion- ‘Appearances Deceptives’, Voices of Silence-‘Stories of My Ways’, Romanian Metal Underground vol:2, C.A.S.H.-‘Vreau’, Buried Beneath-‘The Last Trays Of The Moon’ si ultimul material scos in decembrie 2001- Indian Fall-‘Pathfinder’. Am organizat si inca mai organizez multe concerte pentru formatiile respective dar si pentru formatiile care nu au nici o legatura cu Promusic. Am fost implicati in numeroase festivale rock unde am acordat premii ce au fost materializate in producerea si editarea diverselor materiale formatiilor: Anarhia, Dirty Shirt, Defect, Voices of Silence, Indian Fall. Am reusit sa ne facem o retea destul de puternica de magazine in tara, dar distribuim unele materiale si in: Spania, Rusia, Japonia, Canada, Belgia, Bulgaria, Indonezia, Mexic, Germania, Austria, etc. Alte informatii se pot gasi si la noua adresa: http://www.promusicprod.go.ro .”

Care sunt planurile tale de viitor? Ce alte trupe ti-au captat interesul?

„Deocamdata avem de scos pe piata primul album al formatiei Hathor (black metal-Galati), avem de inregistrat al 2-lea material al formatiei Voices of Silence (sympho/progresiv), un material pentru care avem distributia pregatita in Italia, Germania, Japonia, Franta, Spania, Canada si Austria (deocamdata). Vreau sa scot si volumul 3 pentru ,Romanian Metal Underground’, dar este mai greu decat sa scoti un material pentru o formatie oarecare si asta din cauza formatiilor autohtone care nu inteleg ca, daca vrei sa fi promovat trebuie sa trimiti o inregistrare cu o oarecare calitate. Este enervant sa vezi ca primesti materiale promo de la trupe interesante dar nu poti sa faci nimic din cauza ca ele sunt trase in ,home studio’. Scena autohtona are potential, spun asta deoarece formatii ca Trooper, Katarsis (fostul Puls), Vielftava, etc. vin puternic din spate.”

Cum se vede scena Metal autohtona din Transilvania? Ce parere ai despre ea si ce ai de gand sa faci pentru a o sustine in continuare?

„Cum se vede… Foarte bine! Trupe sunt, interes exista, dar bani mai putini. Cum bine stii, avem un club unde in fiecare luni seara organizam o rockoteca si cand simtim ca este necesar, concerte. Vreau sa-ti spun ca in acest club au cantat nu numai formatii care au semnat cu Promusic Prod., dar si formatii care noi am considerat ca au ceva de spus. Vom continua cu aceste concerte in Club MAX sau in orice alta locatie fiindca noi consideram ca numai asa putem promova si sustine acest fenomen.”

INDIAN FALL m-au surprins placut iar recenzia mea este mai mult decat incurajatoare. Ai de gand sa-i promovezi si in afara? Dar HATHOR? La Buzau nu m-a incantat nici una din trupe si nici la Pitesti. Se pare ca live suna altfel decat in studio.

„Indian Fall este o formatie care a evoluat mult si sunt sigur ca se va vorbi multe despre ei. Albumul ,Pathfinder’ semnat Indian Fall suna extrem de bine, am lucrat foarte mult la acest material si suntem multumiti de el. Am reusit sa distribui acest material si in Japonia (Worldchaos Prod.), Canada (Great White North), Spania (Iberian Moon Rec.), Austria (CCP Rec.). Despre Hathor vom povesti cu siguranta cand materialul acestei formatii va iesi pe piata, dar vreau sa te asigur ca actualele concerte ale formatiilor Indian Fall si Hathor nu mai sunt ceea ce erau odinioara. Aviz amatorilor! Si aici vreau sa fac un anunt: persoanele slabe de inima sa ne ocoleasca!!”

Interesant este ca dupa TAINE si VOICES OF SILENCE te-ai profilat si pe Black Metal. Sa inteleg ca Promusic este concurentul direct al label-ului Bestial? Ce parere ai de ceea ce face Adi?

„Promusic nu este profilat pe black, heavy sau hardcore. Noi suntem profilati pe MUZICA BUNA! Daca o trupa suna bine si noi credem ca are potential, trecem la atac. Suntem un ,concurent’ direct al label-ului Bestial deoarece ei fac ceea ce facem noi sau ai bine zis noi facem ceea ce fac si ei. Oricum ne intelegem perfect, este loc pentru amandoua plus pentru inca vreo 5-6 label-uri dar nu mai multe… ha,ha,ha. Ma bucur ca nu sunt singur pe piata din Romania, fiindca concurenta te poate stimula. Acest lucru este in avantajul tuturor.”

Hai sa te intreb si despre Cristi Mocanu, Adi Ilie si Lenti. Esti in legaturi cordiale cu ei?

„Cristi Mocanu face bine ceea ce face dar sa nu uitam ca in Romania exista boala ,mp-3-urilor’ si in aceste conditii este greu sa vinzi produse originale. Despre Adi Ilie ma bucur ca se ocupa de www.hmm.ro , este o persoana foarte deschisa colaborarilor si nu cred ca exista persoane sau formatii din aria rock autohton, care sa nu fie sprijinite de el.”

Ai un newsletter care incearca sa castige cat mai multi cititori. Crezi in aceasta idee? La ce ajuta un newsletter si ce castigi tu din editarea lui?

„Ce castig din editarea lui? Ha,ha, ha… fac cunoscut ceea ce se intampla in underground. Sunt multe persoane interesate de acest newsletter deoarece pe piata romaneasca sau la R-TV gasesti foarte putine informatii despre metal sau afli despre ele dupa ce sunt consumate. Incercam sa trimitem un newsletter cand avem ceva noutati si speram sa gasim cat mai multe personae interesate. Pentru cei care doresc sa se aboneze, pot trimite un e-mail la promusicprod@hotmail.com cu mesajul ,play-ok’.”

Cati bani ai bagat in afacerea numita muzica si cum stai cu banii acum?

„Am bagat foarte multi bani in Promusic si pana acum nici macar nu mi-am scos investitia. Cei care lucreaza in domeniu cunosc problema. Dar nu asta este problema; fac ceea ce-mi place si o fac cu placere.”

Statisticile spun ca barbatii prefera lucrurile scurte, dese si diverse, deci e musai sa ne oprim aici. Multam pentru timpul acordat si hai sa aflam si cine este de fapt Nelu Brandusan.

„Multam si eu. Varsta: 31 ani, Profesia: electronist telecomunicatii (in timpul liber), Familie: am (sper sa vina si al’ mic), Hobbiuri: chitara, muntele, muzica corala, etc, Preferinte muzicale: Faraon (ha,ha,ha) Cildren of B, Cargo, Dream T., Rhapsody, Dimmu B. si multe multe altele, Colectia de albume: diverse si multe, Bauturi: bere, vinul spumos., apolitic si cu Dumnezeu inainte.”

Adrian Ilie/ www.hmm.ro

Salut Adrian si bine ai venit pe taramul Kogaionon. Este prima noastra discutie si sper sa nu fie nici ultima. De cand ideea cu HMM pe internet?

„Ideea mi-a venit in timpul drumului spre concertul ANNIHILATOR, la Tg. Mures, anul trecut in martie. Eram cu Lenti Chiriac in masina si tot vorbind despre diferite chestii, am ajuns la concluzia ca am putea incerca sa facem din toata istoria HMM ceva mai sigur, ceva mai profi si ceva care sa dureze. Ideea initiala a fost sa fondam o firma care sa editeze revista si sa contactam cateva case de discuri de afara pentru a obtine contracte de distributie. Ulterior, facand calcule, mi-am dat seama ca a scoate o revista dupa cum doream noi era o intreprindere sortita falimentului: trebuiau bagati 30-40.000 de dolari si era mai mult ca sigur ca acesti bani nu se puteau scoate din vanzari. Tipografia, dar mai ales distributia controlata de o firma – si de stat, si falimentara, si banditeasca – plus interesul relativ scazut (am fi avut nevoie de 6.000 de cumparatori lunar pentru a acoperi chetuielile) dadeau ca sigur esecul. Asa ca am ajuns la solutia ca aptitudinile lui Codrut Bendovski, implicat din start si el ca partener in ‘businessul’ asta, ar permite editarea revistei pe internet. Incet-incet, ne-am apucat de treaba si, dupa cum se vede azi, conceptul de fanzina, revista, etc, s-a alterat, apropiindu-se mai mult de cel de site.”

A fost un conflict intre tine si Lenti? Intentia de a scrie impreuna sub acelasi banner, dar pe Internet, a fost una laudabila. Si totusi…

„Cred ca nu a fost un conflict, in adevaratul sens al cuvantului. Eu am simtit la un moment dat o imensa dezamagire, hai sa zic inclusiv sentimentala, din cauza unui fel de comportament sau a unor decizii ale lui Lenti. Chiar daca mi-am asumat absolut toate riscurile de la inceput, chiar daca nu m-am bazat 100% pe nimeni altcineva (eu eram… ‘investitorul strategic’) decat pe mine insumi, e totusi greu si trist sa constati ca ramai brusc singur pe un drum pe care pornisesi intr-o alta formula, in baza unor alte planuri si care asteptai sa evolueze altfel. Desi am cateva antecedente in ceea ce priveste ‘scrisul’, ideea initiala a fost ca Lenti sa se ocupe in proportie covarsitoare de partea editoriala, mie revenindu-mi mai mult cea manageriala. As fi scris cate ceva, din placere, din cand in cand, dar nu mi-am propus sa devin vreun sef pe partea asta, am si-asa mult prea multa treaba. Deci, chestia asta cu scrisul a venit ulterior, fara sa mi-o fi dorit. Mie nu-mi place lumina reflectoarelor, prefer sa stau mai in spate.”

Desi nu are vechime, acest site are o medie foarte ridicata de cititori zilnic, iar incarcarea saptamanala cu noi materiale nu face decat sa creasca popularitatea site-ului. Esti multumit de ce ai facut pana acum? Ce-ti propui sa atingi in acest an cu HMM? Vei schimba numele site-ului pt a elimina confuzia cu revista lui Lenti?

„Da, cred ca as putea spune ca sunt multumit. Lucrurile nu stau chiar perfect, intotdeauna ar mai fi fost ceva de facut, avem inca multe lipsuri dar, date fiind conditiile si resursele minimale de care dispunem, cred ca rezultatul a intrecut asteptarile. Anul acesta as dori ca veniturile sa egaleze cheltuielile, e conditia care ne-ar permite sa continuam, care ne-ar permite sa existam. Acum, suntem ca o fabrica de stat, subventionati, ceea ce nu e nici normal (decat pentru o perioada limitata de timp) nici logic. Daca ceva nu poate exista, mai bine sa nu existe, alta cale nu e. Schimbarea numelui nici nu intra in calcul, indiferent de ce confuzii s-ar putea face. Numele si sigla sunt deja marci inregistrate, am investit prea mult in ele ca sa poata exista vreun motiv sa le schimbam. Nu suntem obligati de nici un motiv, fie el moral sau legal. Asa ca HMM, adica Hot Metal and More si numele domeniului, hmm.ro, vor exista cata vreme vom dori noi, actualmente fiind in proprietatea firmei HMM Ventures SRL. Ca divertisment, pot spune ca designul initial al siglei Heavy Metal Magazine apartine lui Codrut Bendovski, care nu a cesionat nimanui, niciodata vreun drept asupra creatiei sale.”

Esti inconjurat de nume noi si chiar cauti sa angajezi altele. Sa inteleg ca HMM poate fi privit ca o afacere? Sau poate ca o rampa de lansare? Ce parere ai de cei cu care lucrezi? Cine poate intra sub banner-ul HMM?

„Sunt convins ca exista multi oameni de valoare, in toate domeniile, in toate colturile tarii. Multi nu au sansa sa li se dea o sansa, nu au sansa sa invete, sa se dezvolte. Eu nu cred decat in lucrul in echipa, de aceea prefer sa-i caut si sa-i las pe acesti oameni sa se manifeste. Prin definitie, Internetul inseamna deschidere, nu ar fi prea logic ca noi sa ne inchidem. HMM nu poate exista decat daca el ESTE o afacere. Actualmente nu este. Suntem inca in perioada de inceput, exista firave semne bune si inca nu ne-am pierdut increderea in viitor. Daca ar asigura cineva, pentru multa vreme de acum incolo, vreo 20-30 de milioane pe luna, atunci nu ne-am mai stresa sa vindem CD-uri si casete. Pina cand lumea nu va intelege ca nu poti sa existi daca consumi mai mult decat produci ne vom afla in comunism. Asta e o falsa pudoare, o imagine propagata de cei care au fost implicati cumva in treaba asta cu rockul, vezi Doamne, ei sunt aia purii care fac totul numai din convingere si din placere. Nu exista asa ceva, fiecare si-a facut interesul si si-a tras banul sau alte foloase in fel si chip. Ca nu vrea sa o recunoasca, da, e altceva, dar nu inseamna ca e si adevarat. Teoretic, poate oricine sa ni se alature, practic exista multe limitari: in afara celor legate de seriozitate, pricepere si profesionalism, nu putem plati prea multi oameni, nu avem spatiu pentru prea multi oameni si nici nu acceptam, din principiu, ca un om sa munceasca cat de cat constant (chiar daca accepta el) pe gratis. Ca sa dau un exemplu, numai biografiile de pe site, pana acum, au costat peste 150 de milioane.”

Ideea clubului pare incurajatoare dar nu stiu ce succes ar putea avea in Romania. Ma poti contrazice?

„Nici eu nu stiu ce succes poate avea in Romania. Singura sansa sa vedem exact cum stam e sa-l facem. Deocamdata merge bine. In medie, primim cam o cerere pe zi, dar nu toata lumea trimite si banii aferenti. Romania e o tara mult prea saraca pentru chestia asta cu muzica rock, sunt prea putini bani pentru a fi dati pe CD-uri, concerte, tricouri, scule, etc. Aici e cea mai mare problema: banii. Oamenii fac sacrificii mari sa ne citeasca sau sa-si cumpere cate ceva de la noi, de aceea avem o oarecare toleranta fata de piraterii, chiar daca ne pirateaza pe noi. In plus, cred ca e o mare problema de credibilitate. Multi au fost de atatea ori inselati, escrocati, cu fel de fel de pachete, colete, abonamente etc, incat nu mai au incredere sa trimita ei banii ca vor primi mai tarziu marfa… Sunt convins ca in timp vor prinde incredere in noi, de aceea ne dam adresa, telefoane, datele de identificare, de aceea orice membru al Clubului HMM incheie cu noi un contract clar, sa nu existe dubii ca fugim cu banii sau ca-i pacalim. Pina in prezent, nu s-a plans nimeni de nimic si asa vrem sa fie si de acum inainte. Ne vom indeplini toate promisiunile si toate obligatiile.”

Nu te-am intrebat nimic de ceea ce ai facut in acesti ani. Ai putea sa-mi faci o scurta istorie parcurgand etapele importante ale carierei de „ziarist Rock”?

„Nu sunt ziarist rock, nu ma pot considera nici macar ziarist. In ultimii zece ani am muncit mult, foarte mult, am riscat mult, am invatat mult si am avut si multe realizari si multe satisfactii. Restul cred ca sunt detalii neimportante.”

Ce alte proiecte ai legate de sustinera muzicii aici, in Romania? Am inteles ca reprezinti Century Media in Romania, asa e? Curios ca cei de la CM imi spuneau nu cu mult timp inainte ca Lenti reprezinta oficial label-ul german. Ce s-a intamplat intre timp?

„Eu nu pot sustine nimic, cu atat mai putin ,muzica rock din Romania’. Singurul lucru care poate fi privit ca o ,sustinere’ e insasi existenta firmei HMM Ventures si ceea ce facem in aceasta firma: site-ul, distributia, etc. Nimeni nu reprezinta pe nimeni, asta e o gogoasa destinata umflarii imaginii personale, lucru care nu ma intereseaza. HMM Ventures are un contract de distributie cu Century Media, in virtutea caruia avem drepturi si obligatii. E simplu, ca orice alt contract, nu e nici o filosofie. La fel si pentru Dream Catcher si Spinefarm. Este normal ca intr-o astfel de situatie, daca incerci sa contactezi casa respectiva de discuri pe probleme legate de presa, ei sa te indrume catre distribuitorul lor oficial din tara aia. E o diferenta intre vorbe si fapte: una e sa ai o relatie, un cunoscut, un amic, un contact pe o anumita directie, alta e sa existe un contract la nivel de firme. Contractele inseamna, repet, drepturi, obligatii si, evident, bani. Atita vreme cit contractul a fost incheiat intre HMM Ventures si Century Media si atata vreme cat actualmente Lenti nu mai colaboreaza/lucreaza cu noi, logic ca nu mai poate fi considerat ca fiind implicat in relatia dintre HMM si Century Media. A fost alegerea si decizia lui, sa fie clar!”

In materialul ce va aparea pe site-ul meu mai sunt intervievati Lenti, Adi Mihailov, Nelu Brandusan si Cristi Mocanu. Care este parerea ta despre ei? Colaborezi?

„N-am nici o parere. Pe unii nu-i cunosc, pe unii ii cunosc prea putin… de ce TREBUIE sa am o parere despre orice? Bravo lor, sa faca ce pot, cum pot si sa le mearga bine. Daca ai putea alcatui o lista de zece ori mai lunga cu astfel de nume, ar fi mult mai bine pentru public. Colaboram cu oricine doreste si cu oricine gasim o modalitate si un interes comun. Nici nu e bine ca toata lumea sa colaboreze cu toata lumea, ar fi ca o mafie care controleaza tot.
Lasa oamenii sa aiba alternative, sa aleaga ei.”

Ce crezi despre scena Metal autohtona? Merita sa investesti in ea? Altfel, cati bani ai investit in Rock de la imi inceputul carierei si ce profit ai acum?

„Scena Metal e slaba la noi. Nu exista bani, dar mai ales nu exista seriozitate, initiativa, motivare, corectitudine, profesionalism. Oricum, exista ceva public, exista un fel de potential, ceea ce e bine, dar eu cred ca mai e foarte multa cale de parcurs. La noi, lucrurile s-au oprit de vreo 15-18 ani si asta e un handicap foarte greu de surmontat. Eu nu pretind ca am investit in rockul romanesc, eu am investit in propria mea firma. Rezultate, in sensul de profit, asteptam de la viitor. Repet, in 2002 obiectivul nostru este sa ne acoperim costurile. E un obiectiv ambitios.”

Consider ca este suficient pentru prima data. Multumesc. Succes in tot! Cine este Adrian Ilie (evident, nu fotbalistul)?

„Multumesc pentru urari. Alte detalii? 34 de ani, ma ocup cu managementul, necasatorit, plac cainii (mi-am promis ca voi tulbura inmormantarea lui Basescu (primarul capitalei-ed) in memoria zecilor de mii de caini ucisi prin metode naziste si ma voi tine de cuvint – asta e buna de titlu!), am doi Setteri si o maidaneza, imi plac masinile (am un Peugeot 406 Coupe si un 206), nu-mi plac comunistii, nici popii, nu beau, fumez prea mult, imi place sa invat, sa ma plimb, sa fac excursii… am destul de multe discuri dar nu-mi place sa ma laud cu asta, mai nou imi improspatez si imi completez colectia cu reeditarile pe CD si simt ca ma va prinde si viciul DVD-urilor, ceea ce e grav la buzunar. Cred ca pe primul plan este heavy-metalul, muzica generatiei mele, dar apreciez multe trupe sau multe albume fie ca sunt din anii ’60 sau din prezent. Cred ca din ceea ce s-a intamplat in anii ’90 cel mai tare m-a lovit goticul si un pic de industrial. Descopar lucruri noi si interesante in permanenta, descopar discuri, artisti, unele imi plac altele nu, … ca intotdeauna. Cred ca in ziua de azi se intampla multe lucruri interesante si, daca pana in ’90 nu aveam voie sa ne interesam de ele si asta mai era o scuza, acum numai propria lene si propria ignoranta stau in calea informatiei.”

Acesta a fost materialul despre cei ce au o carte de vizita in scena Metal romaneasca. Voi reveni cu alte detalii cand faptele lor (sau ale altora) o vor cere.

Comenteaza

Adresa de email nu va fi facuta publica.