Decembrie 2006

Ultimele salutari din 2006!

Cand toata lumea este entuziasmata de faptul ca Romania va intra in UE, euroscepticul din mine se chinuie sa-mi explice ca nici un rau nu poate sa fie maxim, atat timp cat inca traiesc ! Cu alte cuvinte, negrii si maimutele Europei devin peste noapte persoane normale, sau mai degraba cu drepturi egale, ce mor de fericire ca li se recunoaste statutul de a fi la fel: cu maini, cu picioare, cu/fara creier… La istoria indepartata care ne apasa si ne obliga spre o pozitie verticala si demna, ar fi trebuit sa fim acum in cu totul si cu totul alta ipostaza, insa stilul nostru balcano-curvistean ne-a postat intr-un loc nemeritat, istoria moderna fiind inca o dovada de ce partener serios putem fi. Si semantica asta cu – partenerul cui – poate fi disecata, dar nu acum…

Oricum, este o mare realizare pentru mine sa stiu ca, daca vreau sa mai merg la Londra, nu trebuie sa-mi fac o noua programare la ambasada UK cu doua saptamani inainte, sa pierd o zi intreaga de lucru facand diferite anticamere pentru a primi o amarata de viza, in baza careia am facilitatea de a cheltui proprii mei bani in acel stat. Sau ca nu mai stau la cheremul unui vames plictisit si sictirit de faptul ca inca un roman vrea sa-i viziteze acea tara, chiar daca nu ma duc sa ii mananc lebedele atat de expuse si ingrijite de ai lui conationali. Eterna umilinta: tu esti liber sa treci pe aici, tu treci in coltul acela si asteapta sa te chem pentru a-ti verifica actele si poate, poate… Cica suntem in mileniul III, noroc ca acum intram in normalitate ! Multumesc Europa, pentru faptul ca accepti ca si eu sunt European… cu drepturi. Pe de alta parte, intru in sistem si am oportunitatea de a ma uita de sus la subspeciile ce respira aer ucrainean, sarb, basarabean, croat… sa ii tratez si eu la fel cum pana acum m-au tratat sustinatorii eternului steag albastru plin de stelute galbene! Ce situatie tampa si discriminatorie! Si totusi avem si exceptii nobile: Norvegia, de exemplu! In ciuda petrolului si bancurilor de peste atragatoare pentru cei ce contureaza destinele altora, norvegienii au refuzat de doua ori alipirea la UE! E o forma de demnitate, de prostie sau de pragmatism logic? Fiecare sa cugete cum doreste…

Ciudat sau nu, cand toata lumea se grabeste acum sa cumpere ornamente si luminite de brad de Craciun, eu stau la aceleasi cozi imense dar sa-mi cumpar steagul tricolor pentru a mi-l pune in curte, la loc de cinste. Nu mai spun ca l-am gasit cu greu, pentru ca mai la indemana sunt tot cele albastre cu insemnele UE si NATO ! Stiu insa ca pentru a-mi achizitiona si un steag cu fascinanta mea Bucovina va trebui sa fac comanda speciala, caci pe stoc nu exista astfel de produse, fara rotatie pe raft. Nu ma mai surprinde nimic, atat timp cat si la casa de marcat a magazinului angajatul ma corecteaza cu expresia: OK, next! Ma tem ca ipocrizia cuprinde Romania iar maine, daca voi dori sa beau pe o terasa un suc natural de portocale obtinut din storcatorul din fata mea, ospatarul sa nu inteleaga ce-i cer si sa ma intrebe daca e vorba poate de un fresh! Consumismul acesta trendy, mercantil, usor de pronuntat, exprimat si gandit, plin de ape cu bule colorate si acoperit cu etichete in spatele carora se ascund milioane de euro marketizati, ar putea sa ma deruteze, sa-mi creeze un alt mod de a gandi, trai…. De fapt de a supravietui! Izolarea din calea turcilor (eterna Agripina) prin fuga in munti nu rezolva problema, desi multe legende istorice m-au invatat ca si aceasta este o forma de supravietuire! Asta in cazul in care cineva vrea rezistenta! Vin vremuri interesante, provocatoare, pline de necunoscut, o alta forma de a fi civilizat, ce trebuie asimilate si modelate dupa stilul propriu. Daca ma voi doar raporta la clisee si standarde, imi voi pierde identitatea si voi deveni clona simpla intr-un sistem functional, bine gandit dar incarcerat. Oricum, dupa cum zicea, intr-o carte aparuta curand, un profesor din ale mele locuri: romanul SE DESCURCA in toate situatiile ! Nu stiu daca se intelege sensul corect al expresiei a te descurca, eu o identific doar cu un simplu sinonim : a te orienta… evident, tot in sens plastic !

Partea buna este ca voi evolua, voi deveni mai informat, mai elegant si structurat in gandire, voi vorbi doar prin prezentari in Power Point & slide-uri rapitoare, insotite de grafice cu trend ascendent, imi voi tine speech-ul frenetic in functie si de body language-ul pe care l-am dobandit in suma de team-building-uri si training-uri captivante, pline de let’s do it si atitudine pro, voi tine lectii de socializing in false brainstorming-uri participative si pline de implicari teatrale, voi aplica pentru diverse job-uri aspirante la cariera si recunoastere, imi voi decora biroul cu tot felul de accesorii feng shui pline de energii pozitive ce-mi vor facilita sa-mi printez lejer sute de info sheet-uri profesionale, voi servi lunch-ul in tot felul de restaurante pline de atmosfera de business, intr-o tinuta SMART casual ce va trezi invidia/admiratia altor colegi in charge, imi voi trata angoasele prin cat mai multemeeting-uri de terapie la psiholog (eventual in grup), imi voi duce copii sa-si petreaca ziua in mall-uri, share-uind cu altii despre ultimele gadget-uri remarcabile, imi voi petrece weekend-ul intr-un amplu proces de watching si shopping eliberator si reconfortant (dar focusat doar pe branduri recunoscute si obligatoriu europenizate, cele romanesti ramanand repere demodate), umbrit pe alocuri de conferintele tinute prin mobil cu alti potentiali parteneri de afaceri, voi merge an de an la mare pe malul turcesc, apoi grecesc, maltez, egiptean… pentru ca al nostru nu se mai ridica la standardele asteptate, imi voi da copilul la o scoala generala de top, obligatoriu romano-americana sau evreiasca, voi zambi la toata lumea si voi fi dat de exemplu in toate focus-group-urile voluntare, voi comunica mai mult prin sms-uri SMART si black-berry comod… si ce e si mai important : gata cu vremea spagilor, acum emitem facturi de consultanta sau de intermediere inteligenta…ma voi integra si voi fi un conformist desavarsit, bla, bla… !

Chiar si in aceste conditii disperate din al meu eurosceptic punct de vedere, voi trai mai decent, voi invata sa respect din ce in ce mai mult tot ce ma inconjoara, de multe ori formal, voi circula pe drumuri mai bune, voi face cumparaturi din magazine mult mai spatioase si incarcate de produse diverse, voi avea acces la mult mai multe credite pentru a-mi indeplini visul american (casa, masina, concedii exotice), voi scapa de exploatare dar voi continua sa fiu exploatat, insa voit si constient… (Imi) voi dovedi ca pot sa fiu ca toti ceilalti dar voi ramane cu regretul ca pe zi ce trece voi fi mai singur, mai izolat, mai pustiit. Sau, cum bine spune maestrul Paler in acest de-acum enigmatic dar emblematic paradox : avem cladiri mai mari – dar suflete mai mici, autostrazi mai largi – dar minti mai inguste, cheltuim mai mult – dar avem mai putin, cumparam mai mult – dar ne bucuram mai putin, case mai mari – familii mai mici, accesorii mai multe – dar mai putin timp, mai multe functii – dar mai putina minte, mai multa medicina – dar mai putina sanatate… am invatat sa ne grabim – dar nu sa mai si asteptam…AM ADAUGAT ANI VIETII SI NU VIATA ANILOR… e vremea fast-food-urilor, a digestiilor incete, a oamenilor mari si a caracterelor meschine… a vietii simulate si a trairilor impuse. Probabil ca timid voi deveni unul dintre cei ce refuza inregimentarea in stil clasic a societatii occidentale, downshifting-ul devenind, in cele din urma, ultima cale de escape si de survive, latenta si regresiva, raportata la gainismul ce va epilepsia intreaga societate modernista…

Din punct de vedere muzical, un sfarsit de an cu realizari nu cu mult peste medie, exceptie face remasterizarea unui album deosebit, ce ne-a aratat acum multi ani ca suedezii vor deveni mai putin catatonici pe urmatoarele albume, Brave, Murder, Day fiind albumul de trecere dintr-un Dark Doom Death Metal genial intr-un Gothic comercial populist. LORD WIND suna interesant dar pe alocuri repetitiv, MOONSORROW ar fi trebuit sa fie unul de exceptie dar se pare ca Epic-ul s-a transformat partial intr-un Black comun, FOREST OF SILENCE se chinuie sa ne arate ca putem sa ne gandim si la alta trupe maghiare de Black in afara de SEAR BLISS sau TORMENTOR, restul realizarilor fiind usor de uitat in timp, dar merita de amintit aici, in playlist-ul curent si pentru cateva dintre ele gasiti deja si cateva recenzii.

Am si doua noi interviuri, cred eu captivante, cu MYRKGRAV si WINDS, realizate in aceasta ultima luna, in care Lars Jensen si Andy Winter ne povestesc despre starea lor curenta de spirit.

Multe alte elemente nu am a va mai spune acum, decat doar sa ne intersectam sanatosi in noul an, mai inspirati si mai doritori de albume inspirate!

La Multi ani!

Decembrie 2006.

Comenteaza

Adresa de email nu va fi facuta publica.