COPH NIA „The Dark Illuminati: A Celestial Tragedy In Two Acts”

Aldenon Satorial s-a intrecut pe el cu acest nou album. De fapt este mult spus un album, intrucat avem si cateva cover version-uri, din care „Sympathy For The Devil” suna atat de ciudat, incat chiar Mick Jagger de s-ar chinui s-o asculte n-ar fi in stare sa o recunoasca! Dark Ambient-ul a luat acum forme Martiale, cu dimensiuni Epice, partea a doua fiind mult mai accesibila, melodica, melancolica si calda decat prima, caracterizata de un Dark confuz si sinistru, chiar inspaimantator. Aldenon s-a bazat mult pe percutiile colegului sau Linus Andersson (inclusiv o sinistra trompeta) dar si pe vocea fragila, de sirena a Karinei My Andersson. Se pare ca la cei 41 de ani, Aldenon a reusit sa scoata un nou capitol COPH NIA foarte atragator, dar la fel de incalcit, abstract si neinteles de majoritatea… Thelema si celelalte surse de inspiratie par sa fie greu de neinteles de neavizati, de aceea nici eu nu pot rosti prea multe!

Doar ca „Religion” este o piesa fascinanta in care vocea rece, dura si expresiva masculina comunica aproximativ sapte minute cu cea feminina, acest duet conturand valente noi pentru sound-ul COPH NIA.

Comenteaza