In concluzie, un album bun, usor peste precedentul, un plus si pentru introducerea viorii dar si un minus pentru lipsa de varietate si a insertiilor noi, pe care cu totii le asteptam.

The post My Dying Bride „For Lies I Sire” appeared first on Kogaionon.

Avantajele DVD-ului sunt textele tuturor pieselor din concert si faptul ca britanicii au facut un melanj reusit intre piesele foarte vechi si cele mai noi, aratandu-ne in 13 secvente adevarata fata a legendarei trupe. La fel de teatral ca si in alte concerte, Aaron are partea lui de savoare, insa, dupa ce vezi mai multe concerte in locatii diferite, ajungi la sentimentul ca in concert totul este repetitiv, tras parca continuu la un copy-paste clasic. Eu i-am vazut la Sibiu anul trecut si mi s-a parut mult mai reusit acel concert. In fine. Un DVD de colectie, intr-un format digipack de exceptie, avand inclus si CD-ul audio cu aceleasi piese, cu un sound si mixaj elegant… ce mai, un material care trebuie sa existe in rafturile voastre! Eu de-abia astept sa-i vad si intr-o noua varianta, adica cu simbolica si mangaietoarea vioara alaturi de restul instrumentelor… Si cred ca nici nu va mai trece mult timp pana atunci.

The post My Dying Bride „An Ode To Woe” appeared first on Kogaionon.

Nu vreau sa compar albumul din punct de vedere muzical cu altele din istoria trupei, pentru ca nu as gasi mari diferente, ba din contra, as deveni mai putin critic cu precedentele (exceptie facand acel album experimental), pentru ca al 9-lea album este parca fara vlaga, fara dinamism. Cel putin, dupa ce il asculti de cateva ori continuu, devii indulgent cand doresti sa remarci diverse pasaje interesante, cum ar fi cele de pe „L’amour Detruit”… Insa haideti sa nu privim albumul strict din punct de vedere muzical, pentru ca nu as putea sa-i dau decat o nota modesta. Cum eu indraznesc sa ma declar un fidel ascultator MDB, imi permit sa va propun prezentarea lui printr-o alta prisma, mai putin conventionala: ca arta! Este cel mai poetic album din istorie, cu un apogeu incontestabil al vocii lui Aaron, ce ne dezvolta o aura jinduitoare a ceva ce nu poate fi conturat clar, chiar ce nu poate fi palpabil! Ceva frumos, semiobscur, cu raze romantice, chiar melancolice, dar far’ de speranta! Inclusiv „Deeper Down”, care nu mi se pare cea mai inspirata piesa aleasa ca promovare, dar al carei videoclip este realizat inteligent de acelasi Charlie Granberg, cel care a realizat si clipurile „My Twin” si „Deliberation” pentru suedezii de la KATATONIA. Acesta apare pe un single lansat odata cu albumul si pe care mai poti gasi inca o noua piesa, exclusiva, „The Child Of Eternity”, extrem de frumoasa, plus o varianta live a piesei „A Kiss To Remember”, inregistrata in Belgia in 2003. Mai are rost sa va spun oare ca sunetul este clar si limpede, datorita lui Mags, cel recunoscut ca un adevarat maestru in Academy Studio? Cand vorbesti de MY DYING BRIDE nu poti sa faci vreo asociere cu ceva din lumea cotidiana…

Este greu sa te rupi din normal, dar si daca ai reusi prin MDB, exista riscul de a nu te opri… sau daca o faci, sa fie intr-un mod mai putin fericit pentru ai tai cunoscuti… ca pentru tine ar fi perfect: the end! Din alt punct de vedere, albumul este cam sec, inca mai astept vioara lui Martin sa-mi gadile urechea! In orice caz, unul din cele mai lente albume din istorie, cu un fantastic si desavarsit fragment de Gothic Doom obtinut pe „Loves Intolerable Pain”, in care se aud toate instrumentele perfect, inclusiv combinatia de voci masculine si cam atat. Ma tem ca fanii nu vor privi albumul ca pe o capodopera (si chiar nu este) pentru ca, la o auditie superficiala, albumul tinde sa se confunde cu precedentele. Din punctul meu de vedere, ultimul album este unul complet schimbat in structura, ce probabil va face trimitere spre alte orizonturi stilistice, asta doar daca MDB va continua sa existe.

Ca forma este acelasi MDB, ca fond trupa continua sa se transforme! Si cum un proces de transformare nu inseamna maturitate, este normal sa existe multe puncte slabe. Inchei recenzia cu mentiunea ca acest titlu de album este unul foarte inspirat (desi cam pompos), iar singurul element ce a ajuns la perfectiune aici este doar vocea dementiala a lui Aaron!

The post My Dying Bride „A Line Of Deathless Kings” appeared first on Kogaionon.

Ce poti sa mai spui cand ai in maini un nou album al acestor britanici! Si este vorba de al optulea capitol! Conservatorismul pare sa fie caracteristica de baza al acestui mic continent si acest lucru se reflecta perfect si in muzica. Aaron ne prezinta acum un album Dark Doom Death Metal de cea mai buna calitate, superintunecat si plin de mister! Desi soundul este mai degraba unul vechi, de pe vremea primului album, MDB reuseste sa uimeasca astazi cu cel mai depresiv album din istorie! Poate ca afirmatia mea ar putea fi considerata hazardata, dar v-as ruga sa tineti cont de un aspect: cand toata lumea fuge dupa faze Atmospherice sau Gothice, pline de melodie si elemente moderne, ritmate, comerciale, MDB vine cu o adevarata bomba Dark, ce sfideaza orice trend sau influente ale Noului Val, insistand pe elemente simple, ghidate de chitari si baterie si conduse de o voce extraordinara, cu inflexiuni de toate tipurile! Recunosc ca se aude rareori si un keyboard distant, care suna mai degraba ca o orga decat ca un instrument bombastic, dar care intra in armonie cu soundul deja inghetat si plin de sentimente de singuratate, de refugiu, de izolare!

Avem tot felul de pasaje, de la cele mai sinistre si introvertite pana la cele melodice, accesibile si ce dezvolta o nota calda, ospitaliera! Cu alte cuvinte, un album ce va da pe spate pe toti fanii MDB de la inceputuri si poate va impresiona pe cei mai suparati newcomeri! Pe mine m-a socat si m-a fascinat aceasta realizare, in ciuda faptului ca nu am ascultat nimic nou. poate ca e vorba de amintiri, de intoarcere in timp. nu stiu. dar starea creata de acest sound este unica! Iar partea artistica a fost facuta de cel ce uimea in urma cu zece ani fanii acestui grup, Andy Green. exceptionala imagistica! Asadar, un nou album „Like Gods Of The Sun”, dar in varianta mileniului III! De referinta mi se pare piesa „The Blue Lotus”!

The post My Dying Bride „Songs Of Darkness, Words Of Light” appeared first on Kogaionon.

O trupa buna si un album bun ma incita la comentarii mai detaliate si mult mai critice. Spre dezamagirea mea, citesc zilnic recenzii ce refuza sa prezinte cititorului realitatea, cum a fost si cazul acestui album. Cand spui MY DYING BRIDE, ceva trebuie sa vibreze in tine, deoarece acest grup este o legenda vie in scena Dark Metal! Detaliile tehnice ale acestui album le-ai putut afla direct de la Aaron in nr.7 din „Kogaionon”, deci nu vad sensul altor comentarii legate de acest capitol. Doar ca sunetul keyboard-ului imi reaminteste din nou de BAL SAGOTH, si este si normal, pentru ca vorbim de aceeasi persoana, John Maudlin. Desigur ca, in studio, a participat din nou si Yasmin Ahmed, insa acordurile keyboard-ului ei pe piesa „A Cruel Taste Of Winter” nu fac deloc legatura cu trupa in care canta, EBONYLAKE! Fata de primele albume ale britanicilor, noile secvente nu ne aduc nimic nou, par chiar mai palide din punct de vedere al inspiratiei, dar mult mai bine executate. Daca tinem cont ca in urma cu vreo 4 ani MDB se canalizase spre un sunet Gothic experimental penibil (Pop!!!), atunci „The Dreadful Hours” este o capodopera!

Realitatea este ca cele 7 piese sunt in aceeasi maniera cu cele de pe „The Light At The End Of The World”, insa mult mai bine concepute si aranjate, vocea lui Aaron oferind o atmosfera Epic Dark Metal inimaginabila! „Le Figlie Della Tempesta” este piesa ce se distinge chiar de la primele acorduri, chitarile, bateria, keyboard-ul, inflexiunile vocii lui Aaron, totul suna magnific! Avem in finalul albumului si o reeditare a piesei „The Return Of The Beautiful”, aceste acorduri dovedind maiestria si maturitatea acestor instrumentisti! Pot spune chiar ca ceea ce facea odata Calvin cu chitara lui este foarte bine suplinit acum de Hamish! Continua insa sa-mi lipseasca vioara lui Martin!!! Dar sa tinem cont ca MDB a suferit foarte multe schimbari de componenta in acesti 12 ani. important ca trupa continua sa existe iar muzica noului album umbreste cam tot ceea ce a aparut in ultimul an, pe linie Gothic Doom Death Metal! De asemenea, gasim un design de exceptie (mana lui Aaron) si un digipack elegant! Mai ai vreo indoiala? Daca da, inseamna ca nu ai inteles nimic si ar fi timpul sa te retragi acum!

The post My Dying Bride „The Dreadful Hours” appeared first on Kogaionon.

Ce mai e si cu acest CD? Vesnica modalitate penibila a label-urilor de a mai ciupi ceva bani de la fanii trupelor! Asa mi-am spus si, mai degraba dezinteresat decat curios, am dat „play” la material.

Dar ce descopar? Un sound de calitate ridicata, cateva aplauze modice si o atmosfera incredibila! MY DYING BRIDE ne ajuta sa parcurgem cateva din cele mai reprezentative momente ale istoriei sale, de la „Symphonaire Infernus.” sau „Turn Loose The Swans”, pana la „A Cruel Taste of Winter”. Nu lipsesc nici bijuteriile „The Cry Of Mankind” sau „The Snow In My Hand”, super-atmosferice si cu impact maxim la public. Ce sa va spun, ca un fan declarat al trupei, nu am cum sa nu remarc acest „Best Of” in varianta de concert! Mi-as dori sa vad trupa live dar, daca tehnic nu am cum, pot sa inchid ochii si dau volumul mai tare la CD-ul de fata. Inregistrare ireprosabila, interpretare sensibil identica cu cea de pe albume (doar un keyboard parca mai intens), piese alese inspirat. O reala surpriza pentru mine, desi nu am ascultat nimic nou, concertul desfasurandu-se in primavara anului 2001, intr-un club din Olanda.

The post My Dying Bride „Voice Of The Wretched” appeared first on Kogaionon.