In cazul DRACONIAN, nu se poate vorbi de un curent de avangarda sau de faze experimentale… DRACONIAN se adreseaza tuturor celor ce au inceput, crescut si nu au uitat ca Doom Death Metal-ul clasic a fost format de MY DYING BRIDE, PARADISE LOST, KATATONIA sau ANATHEMA, dar a fost reprezentat cu brio si de alte trupe mari, cu amprenta Gothic, cum ar fi THEATRE OF TRAGEDY (RIP) sau TRISTANIA. Evident ca lista poate continua cu multe alte grupuri care au scos albume interesante de gen, doar ca majoritatea au deraiat de la linia initiala, experimentand ba linia comerciala, ba fazele simfonice, ori alternative sau chiar electro… DRACONIAN a fost inca de la inceput o trupa ce a combinat fara compromisuri de moda Doom Death Metal-ul cu Gothic Metal-ul, care nu a renuntat sa insiste pe pedala Dark, primele patru albume fiind recunoscute si apreciate de o multime de fani. Muzica lor este “cu lipici”, care place urechii iar versurile sunt o alta trasatura de baza a conceptului DRACONIAN. A fost foarte asteptata noua aparitie, mai ales ca precedenta a fost realizata in urma cu trei ani!
Dar hai sa o iau cronologic daca tot e vorba de noul album… Mai intai a fost oferita spre auditie piesa “The Last Hour Of Ancient Sunlight”… doar un neavizat sau un ignorant ar putea spune ca nu gaseste in structura acestei piese multe elemente din “A Custodian Of Science”, una din cele mai frumoase secvente Doom Death Metal din toate timpurile, scrisa de Fred de la OCTOBER TIDE (ex-KATATONIA). Dimensiunea Gothica are insa in DRACONIAN o importanta cruciala, vocea Lisei fiind un driver autentic pentru sextetul din Gothenburg, astfel ca piesa lor suna pe cat de melodic si antrenant pe atat de poetic! Pe de alta parte, growl-ul lui Anders imi place la nebunie iar pe acest album este, cred, punctul forte! A aparut apoi videoclipul acestei piese si noul concept incepea parca sa prinda un alt contur, mult mai perceptibil si plin de substanta… In doar un weekend, postat pe youtube, videoclipul s-a bucurat de peste 15.000 de vizualizari, ceea ce spune mult despre asteptarile fanilor…

Inca nu a aparut albumul oficial dar eu incerc sa-l descriu in cateva cuvinte… Dupa prima ascultare nu stiam ce sa cred, nu mi se parea nimic nou, nimic inedit… doar DRACONIAN, usor de recunoscut dar si de apreciat ca nu a dat-o pe faze comerciale sau pe hipstereala trendoasa (care nu e un lucru rau, daca e facut inovativ)… dar in 2011 nu este suficient doar sa fii loial unui stil muzical… cel putin asa traiam eu impresia… aroma de vintage a inceput sa ma cucereasca incepand cu a doua ascultare, cand piese ca “End Of Rope” sau “Deadlight” m-au intors in urma cu multi, multi ani, in alte vremuri, uitate si cumva ascunse intr-un sertar prafuit de ale mele cutume ignorante… In “Elysian Nights” comunicarea celor doua voci contrastante domina pasaje pline de amprenta visatoare, de balada, intr-un fundal creat sa fie pe cat de aerisit pe atat de Epic si atmosferic, care fac din piesa o reala bijuterie Gothic Metal! Vechiul THEATRE OF TRAGEDY am regasit si in “Dead World Assembly”, unde conceptul “The Beauty and the Beast” este din nou la inaltime, vocea lui Anders fiind extrem de agresiva dar perfecta pentru aceste sonoritati! “A Phantom Dissonance” incepe cu acorduri de chitara in genul BATHORY dupa care trece iar pe elemente Epice, poetice, pline de atmosfera, unde vocea Lisei comunica inspirat cu chitarile asezate parca pe portativ doar pentru a urma ascultator linia melodica impresionanta. Imi place si jocul de chitari din “The Death Of Hours”, in genul KATATONIA, dar si aroma trista din “The Quiet Storm”, poate cea mai apasatoare si introvertita secventa de pe tot albumul…. Ar mai fi multe de spus, inclusiv despre vioara care se aude sfasietor pe “Wall Of Sighs”, de keyboard-ul discret dar care scoate in evidenta aceasta dimensiune atmosferica unica… Ori am imbatranit, ori DRACONIAN mi-a reamintit, (si) cu acest nou album, sa nu uit de unde am plecat si ca muzica frumoasa, melodica, plina de emotie si de melancolie post-romantica exista doar in spirite frumoase!  Probabil ca amandoua!

Repet, nu exista nimic nou aici, nimic ce sa surprinda sau sa satisfaca poftele celui in cautare de nou… este insa DRACONIAN, o trupa pentru care imi ridic oricand palaria! In 10 piese, adica 65 de minute, am reusit (e adevarat, nu din prima) sa ma rup de cotidian si sa imi rasfoiesc intr-un mod virtual dar retroactiv pagini impaienjenite cu amintiri despre care nu credeam vreodata ca le voi mai mentiona in viata asta! Regele a murit, traiasca regele!

The post DRACONIAN „A Rose For Apocalypse” appeared first on Kogaionon.

Mi-a facut placere auditia acestui album (poate ca nu e termenul cel mai potrivit) si, desi nu e la mijloc decat un artificiu de marketing pentru a mai face ceva bani din DRACONIAN dar, in acelasi timp, sa nu uite fanii de trupa, eu consider ca CD-ul de fata trebuie ascultat! Pianul se aude foarte clar, clapele suna atmosferic, ritmul este unul lent, depresiv, combinatia de voci este la inaltime, chitarile slow genereaza riff-uri accentuate si grave, totul suna ca la carte, Gothic Doom Death Metal-ul abordat fiind unul la cea mai inalta cota, chiar daca originalitate nu este.

The post DRACONIAN „The Burning Halo” appeared first on Kogaionon.

Nu din punct de vedere al abordarii sau conceptiei, ci al atmosferei. Fanii MY DYING BRIDE vor putea savura in liniste aceasta demonstratie reusita de Dark Doom Death, melancolica, depresiva si decadenta. Daca v-as spune ca acest album mi-a dat pornirea catre un nou numar din aceasta revista? Despre precedentul album nu am scris cuvinte de lauda pentru ca „Where Lovers Mourn” a fost un pas modest, timid si fara personalitate. Noile secvente dozeaza in ele un alt fel de energie, ce degaja o aura mistica iar daca mergem pe firul textelor, vom descoperi teme ce graviteaza in jurul caderii/decaderii ingerilor. Desi s-au infiintat in 1994 sub numele de KERBEROS, suedezii nu au avut parte de un drum incununat de succes si ma tem ca nici dupa acest album nu vor avea mari sanse de izbanda.

Doom Death-ul abordat de cei sapte este unul complex, deloc original, cu voci masculine guturale, voci feminine clare dar modeste, keyboard/synth abundent, acorduri prelungi, ritm extrem de lent, chitari heavy, baterie grava, bass impunator. este un fel de gri posac, ce se identifica perfect cu ceea ce putem vedea si pe coperta. Ma intreb de ce nu au putut scoate acest album cu multi ani in urma? Sigur s-ar fi scris din abundenta despre el. astazi, cand toata lumea cauta ritm, culoare, energie, dinamism (si ma refer la trend), DRACONIAN vine cu o mostra Dark Gothic Metal cu focalizare doar pe cativa nostalgici ai vremurilor de odinioara. Din fericire pentru mine, m-am regasit si eu in acest univers vechi, uzitat din plin de multa lume, dar care m-a „rapus” din nou. Iar reinregistrarea piesei „Death, Come Near Me”, cea mai lunga piesa de pe album (15 minute), dar si cea mai populara a trupei, dezvolta o orientare Epica de exceptie!!! Daca este sa privim in ansamblu albumul, este unul usor peste medie, cu multe pasaje monotone si identice, dar si cu altele impresionante. Detaliu tehnic: ca invitat special il gasim pe Ryan Henry, de la trupa americana NECARE.

The post DRACONIAN „Arcane Rain Fell” appeared first on Kogaionon.

Chinuita a fost si trupa asta! Desi s-a infiintat in urma cu 9 ani, DRACONIAN nu a reusit decat anul trecut sa semneze cu un label. Dar probabil ca asteptarea a meritat, un label ca Napalm fiind targetul oricarei trupe care doreste sa fie promovata in cel mai profesionist mod. Dark Romantic Gothic Doom Metal, cu voce masculina guturala si feminina angelica, cam acesta ar fi stilul. Adica un THEATRE OF TRAGEDY de inceput amestecat cu TRISTANIA dar si cu urme de BESEECH, avand la baza conceptul contrastual, agresivitate dar si atmosfera bombastica. Nimic nou, nimic deosebit, insa placut auditiei.

Putem spune ca „The Cry Of Silence”, prima piesa, este cea mai lucrata, lunga si complexa (12 minute). Celelalte piese sunt cam superficiale, parca neterminate, chiar in cateva cazuri obositoare. Intr-o exprimare plastica, descrierea muzicii suedezilor ar suna cam asa: o trupa statuta, doritoare sa scoata un album Gothic Metal de ceva ani, reuseste sa-si vada visul implinit. Din pacate, lansarea este decalata cu mult timp, astfel ca albumul este pe muchie sa devina ancronic. Clapa din abundenta, flaut, vioara, chitara dinamica, baterie exploziva, sunet lacrima. tot arsenalul necesar unei trupe sa rupa gura fanului Gothic Metal. Se vede ca albumul a fost ingrijit conceput si efortul celor sapte a fost remarcabil. Ce pacat ca la capitolul inspiratie au lipsit! Dar, totusi, il consider un debut reusit!

The post DRACONIAN „Where Lovers Mourn” appeared first on Kogaionon.