Ei bine, din cale afara de subiectiv dar si de vertical fata de ceea ce simt, cred si spun, am asteptat mult timp (ca si voi) varianta finala a unui album ce ar fi trebuit sa apara de foarte mult timp. Insa, capcana propriului studiou, plus obsesia pentru perfectiune, i-au facut pe cei din DORDEDUH sa intinda la maximum coarda rabdarii… insa acum totul e gata, pfff, albumul apare pe 28 septembrie iar trupa va urma sa sustina un turneu european… imi doresc sa fie de bine si sa le iasa totul asa cum merita sa primeasca, pentru ca sunt artisti desavarsiti, persoane pline de modestie si prieteni cu toti cei ce doresc sa le fie prin preajma.
Cat despre album, hmmm, este o calatorie apetisanta, o introspectie unica, o poveste emotionanta si plina de varietate… Conceptul de imagine inca nu este finalizat, dar va asigur ca va fi ceva aparte, pentru ca nimic nu este intamplator in viata asta…J Sau cel putin asa ma incapatanez eu sa cred.
Voi face si o auditie oficiala a albumului, peste cateva zile, la DBE 4, la Alba Iulia.
Dar sa vedem pe unde ma situez eu, dupa ascultarea intensa a celor 8 secvente…
Dupa un intro de cca 3 minute apasator si cu o amprenta dark impresionanta, care te azvarle (autosugestionat sau nu) intr-o galaxie atemporala, Edmond rosteste: „Si primul dar a fost tacerea”… … dupa care, erupe vulcanul, incepe furtuna… de fapt, nu stiu ce este: furie, nebunie, masacru… un Black Metal violent din cale afara, extrem de rapid si asurzitor, care ma duce cu gandul la vremurile de demult apuse, cand Black Metal-ul se impletea cu misticul conceptual, intr-o forma extrema, dar sincera. Vorbim de cateva minute de intensitate incredibila, de forta si furie dezlantuita apocaliptic, unde simti cum energiile se activeaza in tot corpul, pielea ti se face de gaina si ti se deschide apetitul pentru o calatorie mistica, transcendentala, pe care parca o cunosti, ti-o amintesti, doar ca s-a intamplat cu mult, mult timp in urma. De la vechiul EMPEROR sau debutul COVENANT (schimbat apoi in THE KOVENANT) si pana la riffurile ucigatoare ALTAR OF PLAGUES, FAUNA sau WOLVES IN THE THRONE ROOM, DORDEDUH incepe splendid aceasta calatorie, „Dar De Duh”, o poveste incredibila, plina de reversari stilistice, de impletiri semantice unice, de forta, de armonie, de frumusete.

„Jind de Tronuri” este expresia unei metamorfozari incontestabile ale unor experiente extrase din trecutul, prezentul si, imi doresc eu sa cred, viitorul acestor talentati muzicieni. Avem cca 17 minute extrem de variate, de la Black Metal autentic si pana la muzica folclorica autentica, saltimbanca, care-ti fura, in finalul piesei, un zambet pasnic, relaxant, impaciuitor! Inflexiunile vocii lui Edmond sunt si ele impresionant de active, de la growl apasator si pana la clean rostit, de la forme stridente pana la cele mai „calde si visatoare”. In rest, bass pronuntat, baterie ce bate atipic insa plina de tehnicitate, presarat cu percutii deosebite, chitari cu riffuri puternice dar si solo-uri complexe, keyboard folosit pentru a accentua dimensiunea dark… plus acele instrumente traditionale (folclorice) pe care le-am tot vazut si auzit in istoria muzicala prezentata de artisti, NEGURA BUNGET.
„Flacararii” este o piesa ce aduce aminte de vremurile de glorie cu care Jimmy si Edmond reuseau sa se impuna, alaturi de Gabi, in toata lumea, la acea vreme, cu un album unic in istoria Black Metal, „OM”. De fapt, toate asteptarile si comentariile se vor face, mai mult ca sigur, in aceasta directie… mai precis, comparatia urmand sa fie calea incorecta dar operationala prin care se va evalua debutul DORDEDUH. Fiecare este insa liber sa scrie sau sa comenteze in propriul fel.
Asadar, o piesa de Black Metal cu o amprenta Epica remarcabila, cu ruperi de ritm, cu agresivitate in cea mai primitiva forma imbinata cu pasaje atmosferice, pline de melodicitate, date de un keyboard abundent. Sesizez aici si arome Progressive Metal inserate cu multa grija, altoite inspirat si cu multa originalitate.
Urmeaza apoi acel „ceva” care m-a aruncat intr-un neant fara forme sau dimensiuni, fara repere de timp sau de exprimare… „E-an-na”, o secventa atipica, mistica, cu accente ezoterice… aici introspectia este maxima, totul pare a fi venit din alta lume, de fapt se petrece in alta lume, nu stiu daca neaparat una paralela existentei noastre. Dar piesa, pe langa o savoare unica, permite ascultatorului sa-si lase intuitia sa zboare… „Casa Raiurilor”, denumire venita din sumeriana, cunoscuta si uzitata in lume mai degraba ca Inanna, este un concept interesant pe care il prezinta aici timisorenii, dezvoltand teme legate de Iele, sau, „alea frumoasele”, cum li se mai spun prin diverse zone ale tarii, acele spirite cu radacini din traditiile locale, unde soimaritele isi duc feciorii ademeniti. Versurile acestei piese vorbesc de la sine:

„Vantoasele, vartoase,
Din suier invartejit descoase,
Pe dragaicele frumoase.

Mandre soimarite,
Cu gurite aurite,
Spun cuvinte naucite…

Mandre soimarite,
Cu gurite aurite.
Cu glas vrajit ademeneste
Si feciorii mi-i rapeste.

Cu ochi ceresc ii rotesc cararea
Si-i se asterne naucire,
Si furtuna mintea-i sufla
In ochiul stramb ce-si fura calea.

Din ochi ceresti i-astern cararea
Si-i se-nalta multanire,
De-acum gand curat ii sufla-n minte
Prin ochiul drept hotarniceste calea.”

Dupa aceasta introspectie de peste 8 minute, muzicienii revin la stilul lor clasic, „Calea Rotilor de Foc” fiind o noua mostra de Black Metal cu accente in Pagan, care alterneaza intre „drujba” intensa (in prima parte) si partituri „dreamy”, pline de atmosfera si trimiteri meditative… Dar da, sunt 12 minute interesante!
„Pandarul” pare a fi o piesa unde dimensiunea Epica se amesteca cu atingerile Ethno, Folk, traditionale, cu un zoom specific pe partea instrumentelor de suflat, care suna extraordinar! Fluier, nai si mai stiu eu ce-or fi pe acolo, toate aceste instrumente iti rapesc pentru cateva minute memoria… de fapt, iesi din ea, iesi din timpul real, din tot ceea ce graviteaza in jurul nostru. Imi place extraordinar de mult felul in care bate Ovi, dar si cum a fost croita structura piesei… este, de departe, cea mai incalcita si experimentala secventa de pe album, cu atingeri dintr-o gramada de stiluri muzicale Metal si Non-Metal, dar care ne arata universul nelimitat al muzicienilor…
Imi amintesc ca despre conceptul albumului ce graviteaza in jurul numarului 7, am vorbit anul trecut aici:

Urmeaza cele doua piese prezentate pe EP-ul de debut, „Zuh” si „Cumpat”, care suna parca altfel fata de ceea ce ascultasem.
Vreau insa sa mentionez ca „Zuh” are cu totul si cu totul o alta aura, care degaja o energie fabuloasa, o forta multidimensionala si o intensitate coplesitoare! Cred ca in acest tunet al muntilor, in aceasta furtuna de exprimari extreme, identific colectata, si acum impartasita tuturor, toata esenta DORDEDUH: o EMOTIE unica, incarcata de substanta, de mister, de introspectie! E acolo multa framantare, multa suferinta, multa tristete…. Dar, in acelasi timp, o lupta pentru supravietuire, pentru multumire, pentru impacare, pentru implinire… si poate pentru un loc binemeritat in „loja acelor spirite adevarate”, care ne-au dovedit ca Black Metal-ul este mult mai mult decat o religie muzicala…
Piesa are concentrata in cele 14 minute toate trairile artistilor din ultimii ani, cu bune cu rele, cu furie dar si cu impacare, insa… offfff… sunt exprimate atat de intens, dar si delicat si profund… este, parca, o incantatie ce descatuseaza absolut totul, o explozie pe care o vedem, o simtim si o impartasim si noi acum, dupa ani de implozii controlate sau mai putin, dar care, in cele din urma, au dus la faptuirea unei piese care, cel putin pentru mine, este o bijuterie unica!
Imi amintesc ca, dupa ce am ascultat „Zuh” in prima varianta, cred ca dupa concertul de la Alba Iulia cu Secret Chiefs 3, unde m-am intalnit aleatoriu cu muzicienii, i-am spus lui Edmond ca exista si ceva ce nu-mi place la aceasta piesa, si anume utilizarea keyboardului mult prea mult. Parea prea atmosferica pentru ceea ce simteam eu ca ar trebui sa se intample acolo. Ei bine, la cum suna aceasta piesa acum, nu pot sa fac altceva decat o umila plecaciune! Respect!

Ultima piesa, Dojana”, este complet atipica, dar lumea o cunoaste deja… si care, cred eu, ca va fi „emblema” acestui album, datorita unei abordari folclorice bombastice, cu o dimensiune epica incontestabila, unde tulnicele se iau la intrecere cu tambalul si toaca, conturand un univers traditional autentic, in care Edmond rosteste calm si parca impacat cu tot ceea ce se intamplase pana atunci, un text ce nu are cum sa nu fascineze, sa trezeasca constiinte… „sa razbesti in staruinta, sa plasmuiesti buna cuviinta”.
Un album spectaculos, cu un sunet lacrima, imi pare rau ca nu ma pot bucura inca si de imagistica (sa pot imbratisa in totalitate conceptul), dar sper ca acest lucru sa fie facut public cat mai repede.

Am inteles ca si Sergio Ponti a participat pe album cu ceva percutii, nu stiu alte detalii in acest moment, dar sigur ele vor veni curand. Si mai stiu ca, dupa DBE 4, artistii merg in munti sa filmeze un videoclip, pe care il astept cu draga inima. Felicitari, DORDEDUH, albumul asta e chiar intr-un MARE fel!

The post DORDEDUH „Dar de Duh” appeared first on Kogaionon.

Se va scrie mult despre acest material, pentru ca e asteptat de foarte multa vreme dar si de foarte multa lume de pretutindeni, curioasa sa descopere o noua dimensiune muzicala originala.

Recunoscuti ca perfectionisti in ale instrumentelor si inregistrarilor, Hupogrammos si Sol Faur lucreaza din greu, de multe luni bune, la inregistrarea si mixarea acestei “opere Rock”, care va avea peste 70 de minute si care va survola o incredibila varietate de stiluri muzicale, de la Black Metal agresiv in stil scandinav si pana la pasaje acustice, ambientale, Post-Rock sau altele Progressive ori Pagan. Lansarea oficiala a albumului “Dar de duh” se doreste a se face in aceasta toamna, la labelul german Prophecy Productions.

Deoarece trupa va sustine, nu peste mult timp, un set de cateva concerte la festivaluri europene recunoscute, echipa Kogaionon a decis sa le “invadeze” studioul si sa le “smulga” cat mai multe detalii despre ce e nou in tabara DORDEDUH.

Materialul video are peste 60 de minute si este exclusiv in limba romana, insa o varianta de subtitrare in engleza va fi de gasit in urmatoarele saptamani.

Echipa Kogaionon, 26 iunie, 2011

The post Dordeduh – Interviu si studioreport (iunie 2011) appeared first on Kogaionon.

Cu un public comparativ cu cel de la Luna Amara, evenimentul din seara de 30 octombrie se poate spune ca a fost unul foarte reusit pentru trupe. Problema mea apasatoare a fost alta insa… daca tot au venit o gramada de sustinatori LABURINTHOS, de ce nu au avut macar bunul simt de a se ridica de pe acele canapele superconfortabile pe perioada recitalului? Este ca si cum eu as vorbi stand tolanit pe un fotoliu cu oricine care sta in fata mea… adica sa facem un dialog. De fapt, LABURINTHOS asta a si vrut, sa le arate celor din sala (prieteni, curiosi, fani DORDEDUH) ca au ceva de exprimat, deloc conventional pentru Romania si care suna chiar bine live! Doar cateva zeci de persoane au dorit sa-si manifeste respectul in maniera pe care o sustin si eu si toata stima pentru ei! Cei 6 suceveni au dat totul din ei, au cantat cca 50 de minute intr-o maniera pe cat de originala pe atat de surprinzatoare pentru cei care nu apucasera sa asculte doar piesa de pe myspace. Si mai erau si cateva suflete care ii vazusera la prima lor aparitie live de acum cateva luni. Pe mine m-au surprins foarte placut, mai ales ca i-am vazut de atatea ori in studio si cred ca am fost mult prea critic cu ei de fiecare data! Sambata seara s-au depasit si nu pot decat sa-i felicit! Mai exista lucruri pe care au sa le faca, anumite fine-tunning-uri pe care sa le adapteze din mers (plus ca prea multe idei incropite abundant pot obosi pe ascultator), insa, cel putin pentru Romania, LABURINTHOS este un concept inovator! Si nu sunt decat o trupa debutanta, in ciuda varstei deloc adolescentina a membrilor… Tineti minte: Labyrinthine Blue Wave!

Sa vorbesc acum despre DORDEDUH… suna cam mercantil sa descriu cum a fost… DORDEDUH este o “entitate ezoterica” ce nu merita a fi catalogata ca “trupa”, insa reperele normale ma obliga in a-i incadra intre anumite clisee ce tin de semantica… Vorbim de suflete “frumoase”, de persoane ce fac ceea ce fac doar din iubire neconditionata, in propria lor credinta, care reusesc sa transceada intr-o alta dimenisune prin conceptul lor! Si ce concert! Ce energie, ce vraja… deja suna a profanare sa incep sa povestesc ce si cum… o puteti vedea in filmari… DORDEDUH mi-a incarcat bateriile in seara de 30 oct (dar si a doua seara, la Bucuresti, la Hatework) mult mai mult decat m-a descarcat psihic Labyrinthic Metal Evening!

Noile piese suna prea avantgardist pentru scena din Romania, adica pentru acei Metalisti care prefera mai mult fazele epice, bombastice, melodice, ritmate… sau drujbate fara oprire, pe baza rapiditatii in defavoarea tehnicii… la partea de keyboards mai este de lucru… insa actorul de bate la tobe e tare, tare bun (desi la percutii era parca mai in elementul lui in ianuarie), bass-istul este al naibii de talentat… cat despre Hupogrammos si Sol Faur… cred ca ei doi ar putea umple singuri sunetul unui concert intreg! Agresivitatea vocii alterneaza interesant cu pasajele clean, ruperile de ritm fiind un alt deliciu plin de tehnicitate! Cum niciodata nu m-am declarat si nu ma voi declara un profesionist si un sustinator al obiectivitatii ca forma de exprimare, pot afirma acum, sub influenta concertelor de sambata si duminica, ca DORDEDUH este cel mai inaltator proiect Metal underground din Romania! Chiar daca mesajul muzicii este unul superintrovertit si mult prea experimental! Orientarea muzicala este chiar pe felia mea dar, din pacate pentru ei, nu stiu sa fie multa lume care sa prefere sa asculte asa ceva… Sau, cine stie, poate ma insel eu!

Pe de alta parte, ma surprind comparatiile pe care le tot aud (dupa mai bine de un an) cu NEGURA BUNGET! Sau de asa numitele tabere pro sau contra! Este o mare prostie sa se priveasca muzica prin comparatie! Sau, cum mi-a spus un prieten de curand care nu le are cu ale mele muzici: “Bre, deci care-i mai buna: Iris sau Compact”? Si mi-am dat seama care e raspunsul corect: Holograf! Sau, ma rog, oricare alta! Cand, in urma unei oglindiri sumare, nu-ti regasesti macar o vertebra din coloana, care se doreste a fi una complet verticala, atunci incepi sa-ti cauti repere dupa care sa-ti guvernezi gandirea… dar na, fiecare cu propria-i socoteala!

Asadar, o seara in iubita-mi Bucovina, unde m-am intalnit cu prieteni si cunoscuti pe care nu i-am mai vazut de ani buni de zile, 2 recitaluri reusite sustinute de 2 trupe diferite total ca abordare dar apreciate daca e sa ma raportez la feedback si, nu in ultimul rand, o rulare video a concertului AGALLOCH de la Brasov din martie!

A fost frumos, o Seara Speciala de neuitat, plina de reverberatii interioare… a fost altceva…
Multumiri, Suceava!

Noiembrie, 2010.

_________________________________

COMUNICATE:

DonisArt in Bucovina!

Dupa Brasov si Bucuresti, DonisArt poposeste acum si in Suceava! Reverberant Waves Evening este Seara Speciala care va oferi oportunitatea participantilor de a savura doua recitaluri complet diferite, atat ca structura, cat si ca interpretare.

LABURINTHOS este un proiect sucevean format din 6 persoane ce s-au adunat acum mai bine de un an sub acelasi acoperis muzical pentru a promova un concept nemaintalnit pana acum in Romania: Labyrinthine Bluewave.

Cu multe influente din trupe Underground, LABURINTHOS a reusit sa-si contureze propria abordare muzicala, pe care doreste sa o impartaseasca cu toti cei prezenti, printr-un show greu de incadrat stilistic. O piesa se poate asculta deja pe myspace (masterizata de Hupogrammos/DORDEDUH), urmand ca altele sa fie postate in saptamanile ce urmeaza. Aura melancolica aminteste pe alocuri de THE 3rd AND THE MORTAL, dar se regasesc pasaje si din IN THE WOODS…, STILLE OPPROR, KAUAN sau NERONOIA. Mixul de voci lasa de cele mai multe ori locul unor pasaje foarte atmosferice, ghidate de un keyboard bombastic, care comunica inteligent cu solo-uri de chitara extrem de apasatoare si o baterie care se incapataneaza a nu respecta nici un ritm clasic. Bassul intervine rar intr-un mod vizbil dar cand o face da acea sobrietate necesara unui sunet ce graviteaza in jurul sferei Dark.

www.myspace.com/laburinthosband

DORDEDUH este trupa celor doi mentori din NEGURA BUNGET, Hupogrammos si Sol Faur, care, in urma cu un an, au pus bazele acestui superinteresant proiect Transcendental Black Metal. Este, cu siguranta, cea mai captivanta trupa autohtona de la care atat fanii vechiului NEGURA BUNGET cat si cei mai noi din bransa Metalica au foarte mari asteptari. Interesul acestora s-a vazut in Bucuresti, la prima lor aparitie live, unde au venit si multi jurnalisti de specialitate din intreaga Europa pentru a imortaliza evenimentul. Dupa Echoes From Transcendence Evening din ianuarie, timisorenii colaboreaza din nou cuDonisArt, de data aceasta prezentand oficial prima lor realizare, EP-ul “Valea Omului”, aparut la inceputul lunii septembrie la label-ul german Prophecy Productions. Concertul acestora va dura peste 60 de minute, in care vor interpreta atat piese ce vor aparea pe noul album dar si secvente celebre pe care cei doi le-au compus in decursul anilor sub bannerul NEGURA BUNGET. In formula de sextet, alaturi de propriul sunetist, DORDEDUH pregateste fanilor un concert exploziv, un melanj inspirat intre arsenalul clasic metalifer si instrumente traditionale ca tulnic, xilofon, toaca…

Hupogrammos a cantat o singura data in Suceava, in urma cu circa 15 ani, intr-un concert memorabil pentru veteranii Metal suceveni, alaturi de Negru, cu proiectul WICCAN REDE, care ulterior s-a transformat in NEGURA BUNGET.

DORDEDUH va aduce tricouri personalizate dar si prima lor realizare, vinilul aparut in doar 500 de exemplare, din care jumatate s-a vandut deja in regim de pre-order.

Dupa recital, trupetii vor fi bucurosi sa stea de vorba cu fanii de toate varstele despre muzica creata de ei si nu numai.

http://www.myspace.com/officialdordeduh

Toti participantii la Reverberant Waves Evening vor avea posibilitatea de a pleca acasa cu CD-uri Metal si nu numai, oferite gratuit de organizatori prietenilor Serii Speciale.

Mai mult, dupa terminarea celor 2 concerte, cei prezenti vor putea vizualiza in premiera reprezentatia integrala AGALLOCH, sustinuta in urma cu cateva luni in Centrul Cultural Reduta din Brasov.

Evenimentul va avea loc sambata, 30 octombrie 2010, in Clubul Vox, situat la subsolul Casei de Cultura din Suceava, accesul fiind permis incepand cu ora 20.00.

Pretul unui bilet este de 20 lei si va putea fi achizitionat la intrare.

Va asteptam!

www.donisart.ro

Eveniment: REVERBERANT WAVES EVENING

Trupe participante: LABURINTHOS, DORDEDUH

Locatie: Clubul Vox, Casa de Cultura, Suceava

Data: 30 octombrie 2010, ora 20.00

Organizator: DonisArt

Bilet: 20 lei

Distributie: la intrare
Detalii: www.donisart.ro
Septembrie, 2010

The post Reverberant Waves Evening – 30 octombrie 2010 appeared first on Kogaionon.

Salutari si La Multi Ani! A inceput un an, unul foarte promitator pentru DORDEDUH, cel putin asa se vede din afara: prima aparitie live, primul EP si mai tarziu albumul de debut, la un label german foarte serios, poate chiar un turneu european de promovare. Cum vedeti voi 2010? Putem vorbi de un optimism debordant?

“La multi ani, Doru, si sa fie un an revelator pentru noi toti! Pai optimismul este dupa cum iti fauresti calea. In cazul Dordeduh este foarte mult de muncit pentru ca trupa sa ajunga sa materializeze cele amintite de tine anterior. Data primei aparitii live este cunoscuta publicului, pana in luna martie va fi gata si EP-ul, dupa care urmeaza a fi anuntata data lansarii primului album iar ulterior aparitiile live ce vor sustine aceasta lansare.” 

Anul 2009 a fost unul foarte agitat, cu multe dezamagiri personale. Mai mult, in urma despartirii de de Negura Bunget, s-au format doua tabere, care, pe masura trecerii timpului, si-au transformat sentimentele contondente in unele de asteptare, de a vedea cum se prezinta noile abordari stilistice, atat ca interpretare cat si ca structura conceptuala. Credeti ca ceea ce nu va omoara va face mai puternici? Ce-si doreste DORDEDUH de la viitor, daca ne raportam la istoria NEGURA BUNGET pana la despartire? Sau ar trebui sa privim din cu totul si cu totul alt unghi, independent de trecut?

“In istoria noastra personala exista o continuitate fireasca in raport cu trecutul nostru; nu facem nici un secret din faptul ca evenimentele legate de despartirea de Negura Bunget au reprezentat probabil cel mai dificil moment din viata noastra (ma refer aici la Sol Faur si la mine), dar si cea mai mare dezamagire a vietii noastre. Deznodamantul nu trebuia sa se inchege in acest fel. Desigur aceste evenimente vorbesc foarte mult despre cat de multe avem de invatat in viata noastra personala, vorbesc de asemenea despre modestia cu care trebuie abordate aceste invataminte pentru ca ele sa poate fi integrate in cel mai potrivit fel. Insa toate acestea vorbesc pentru viata noastra personala. Desigur multa lume ar putea invata in urma acestor evenimente, insa consider ca ascultatorii nostri ar trebui sa considere Dordeduh o entitate noua si de sine statatoare, sa priveasca spre viitor si sa invete din trecut fara a ramane captivi in el.”

DORDEDUH inseamna doar doua persoane. In rest, apelati la muzicieni profesionisti, cu statut de invitat. Nu credeti ca ar putea fi un mare risc? Lipsa omogenitatii si a repetitiilor regulate impreuna urmand, poate, sa transforme placerea de a canta intr-un calvar? Credeti in solutia cu muzicieni de afara, atat timp cat voi stati in Romania? Ma gandesc, in cele din urma, si la disponibilitatea logistica de a va sincroniza de fiecare data cand e nevoie… eu o vad ca pe o lipsa de flexibilitate, de adaptabilitate la situatii neprevazute… Sau nu e asa?

“Desigur aceste lucruri amintite de tine sunt niste aspecte obiective care apar deindata ce se opteaza pentru o astfel de solutie. Fara a dori sa aduc vreo ofensa niciunui muzician sau colectiv muzical, cu regret constat ca in Romania nu am reusit sa aducem langa noi nici un muzician care sa poata sa fie alaturi de formatie, sa creada in ea, in afara celor existenti in aceasta formula de debut. Formula actuala este compusa din muzicieni autohtoni, in afara celor doi invitati din strainatate. Insa acest aspect reflecta o realitate foarte severa cu privire la capitolul muzicienilor profesionisti din Romaia. Foarte putini muzicieni isi asuma o astfel de responsabilitate si anume aceea de a deveni desavarsiti in ceea ce fac, de a avea instrumente profesionale si de a-si crea disponibilitate pentru a se dedica proiectelor muzicale sau formatiilor in care activeza. In Romania exista o „descurcareala” perpetua, lucru reflectat nu numai in domeniul muzical. De aceea de multe ori un instrumentist din strainatate poate fi mai dedicat unei formatii romanesti decat chiar unul din Romania. Iar asta este o realitate trista la care trebuie sa se raporteze si Dordeduh.”  

Cum se compune muzica DORDEDUH? Cum s-a lucrat la cele doua piese pe care le aveti gata deja? Intai partea de chitara, apoi clapele, percutia? Este vreo diferenta intre modul in care compuneti acum si cum o faceati inainte?

“Muzica si conceptul Dordeduh iau nastere in compania lui Sol Faur si a mea. De regula, in cazul Dordeduh mai intai se naste ideea si apoi se construieste expresia muzicala. Insa aceasta abordare nu este una exclusiv manifestata in acest fel. Exista de asemenea parti / linii muzicale ce iau nastere pur si simplu din placerea de a canta impreuna in sala de repetitii. Multe din aceste pasaje pot fi integrate in muzica Dordeduh, altele insa nu. In cazul celor doua piese inregistrate pentru EP, Sergio Ponti a inregistrat partea de tobe si o parte din percutii. Din pacate el figureaza doar pe acest material, in viitor ramanand alaturi de Dordeduh doar cu statutul de colaborator. Aceste piese au fost pregatite dinainte de catre Sol Faur si mine, fiind inregistrate toate instrumentele in prealabil, cu exceptia bass-ului care a fost inregistrat de catre Flavius Misaras. In ceea ce priveste piesele ce vor figura pe primul nostru album, metoda abordata este similara, cu exceptia faptului ca se va acorda mult mai mult timp lucrului alaturi de muzicienii care vor lua parte in materializarea sa.”

Descrieti-mi putin cele doua piese care vor aparea curand in varianta de vinil. Cum se numesc ele, ce teme dezvolta, ce instrumente folositi, cam ce sound urmeaza si daca au si alte influente stilistice, insertii folclorice, percutii „exotice”…

“Atat piesele ce vor fi incluse pe acest vinil (care vor figura, de asemenea, in playlist-ul noului album, insa intr-o varianta modificata), cat si cele ce vor compune albumul nostru de debut, reprezinta atat o continuitate cat si o cumulare a tot ceea ce am facut pana acum in domeniul muzical. Au parte de instrumentele pe care le-am introdus in muzica Negura Bunget cat si de cateva elemente noi; insa cred ca ceea ce va reprezenta cu adevarat o schimbare este abordarea muzicala. Desigur, cred ca ar fi imposibil sa nu se simta o similitudine intre ceea ce facem in Dordeduh si ceea ce am facut la Negura Bunget, dat fiind faptul ca Sol Faur si cu mine suntem responsabili de muzica creata in ambele trupe. Insa proiectele muzicale in care amandoi suntem implicati reprezinta o actualizare creativa la necesitatile vremurilor pe care le traim acum. Lumea muzicala s-a schimbat foarte mult in ultimii 2 ani, capacitatea expresiei muzicale s-a schimbat foarte mult, iar acest lucru se va vedea si in Dordeduh.”

La ce ar trebui sa se astepte toti cei care vor veni la ECHOES FROM TRANSCENDENCE EVENING? Din punct de vedere muzical dar si vizual?

“Cred ca cel mai bine ar fi sa nu se astepte la nimic … hahahaha… Sfatul meu ar fi sa aiba mintea limpede fara sa fie impanzita de asteptari de vreun fel, caci aceste asteptari vor fi spulberate si nu pentru ca vor fi parte a unui eveniment spectaculos, ci datorita unicitatii momentului. Toti oamenii ce vor compune acesta serata reprezinta o parte a unei comunitati muzicale, culturale in general, ce nu tine cont prea mult de limitele artistice in care este invelit evenimentul, cat tine de calitatea si intentia lucrurilor ce sunt puse pe scena… Forma isi va gasi desavarsirea in moment, iar momentul se creaza impreuna, din simtamintele celor prezenti.” 

De ce o colaborare cu THY VEILS? Este printre putinele cazuri in Romania cand Dark Ambient-ul este prezent alaturi de Metal. Ce aveti in comun in afara faptului ca va cunoasteti de ceva vreme? Cam ciudat sa-l multumesti pe fanul Black Metal cu faze Dark Ambient daca nu este pregatit sa le asculte… si invers, nu credeti? Poate dezvoltati putin si conceptul ce uneste cele doua trupe doar pentru acest eveniment? Simbioza bazata pe multa repetitie dar si improvizatie?

“Este valabil ceea ce am afirmat anterior. Ceea ce dorim sa cream cu acest eveniment nu ar trebui vazut prin prisma vreunei lentile stilistice si nici chiar artistice. El este produsul intentiei unor oameni ce au aceeasi simtire, dincolo de diferentele de exprimare, artistice sau culturale, si sper ca omenii ce vor compune audienta sa aiba deschiderea necesara in a simti acest lucru.
Cum sa ii explic cititorului ca Daniel Dorobantu este un om ale carui fapte contribuie generos la lumea artei si a culturii actuale, intr-un fel lipsit de orice aspect contondent? Nu este nevoie sa iti petreci prea mult timp alaturi de el pentru a-ti da seama de intentiile lui oneste. Cum sa-l faci pe cititor sa inteleaga ca organizatorii Serii Speciale sustin cu adevarat artistul fara sa stoarca din/de pe el tot ce poate fi stors? … ca totul se concretizeaza intr-un act de daruire pentru a crea un moment in viata oamenilor care sa-i inspire intr-un mod apreciabil si de dorit? Ca Ovidiu Mihaita, actualul nostru percutionist, este unul din putinii oameni care se implica cu adevarat atat in ceea ce tine de teatrul romanesc prin „Auoleu, teatru de garaj si curte”, cat si prin ceea ce tine crearea unei comunitati artistice romanesti? Ca Jan Schwers, inginerul de sunet al evenimentului, vine special pentru acest eveniment nu datorita banilor pe care-i castiga, ci pentru ca un neamt crede in muzica facuta de niste romani? Sunt lucruri si gesturi ce aparent ar putea parea marunte, dar care cu modestie si bun simt contribuie la crearea a ceva mai bun, fara a avea pretentia la vreun merit… si de ce? Pentru ca aceste lucruri pornesc din suflet si dintr-un fel de a fi armonios, creionat de simtaminte autentice si intentii curate.
Acestea sunt lucrurile pe care un om modest nu le mentioneaza niciodata, tocmai pentru ca nu recompesa este ceea ce-l intereseaza. De aceea invit audienta sa nu fie focalizata pe orientari stilistice sau pe diferente sau competitii de orice fel, caci nu acesta este sensul acestei serate.”

Ca am tot amintit de Black Metal. Am vazut intr-un amplu articol din Terrorrizer despre istoria Black Metal-ului ca albumul „Om” este considerat printre primele zeci de albume ale tuturor timpurilor. Sunteti mandri de acest lucru? Nu e chiar de neglijat sa joci in aceeasi liga cu DARK THRONE, EMPEROR sau SATYRICON!

“Da. Pentru noi este o onoare ca particica noastra muzicala sa fie atat de apreciata in lume. Este un album la care am muncit mult si a carui poveste, pare-se, a reprezentat ceva pentru oameni. Cat despre mandrie, ea poate fi cu doua taisuri. Important este ca ea sa nu se transforme in importanta de sine.” 

Mandria de care aminteam mai devreme poate sa ia si conotatii patriotice, ca o trupa din Romania a reusit sa se impuna intr-o mare scena mondiala? Sau suna usor populist? O nuanta fara fond? Sunt membrii DORDEDUH mandri ca sunt romani? Vom vedea si un album DORDEDUH peste ani intr-un top similar, poate?

“Patriotismul, in general pentru romani, are conotatii mai mult negative decat pozitive, tocmai in urma asocierilor ce li se atribuie acestui cuvant. Patriotismul ar trebui sa fie un sentiment nascut din cumpatare si contemplare, nu din mandrie. Ar trebui, mai intai, sa simtim ca facem parte dintr-o familie cu suflet si calitati umane care sa ne faca cinste neamului; o familie care poate recunoaste cu bucurie si veneratie cand intalneste adevarul in devenirea sa, caci fiecare neam isi are devenirea sa. Acest cuvant ar trebui folosit atunci cand ai despre ce vorbi. In momentul de fata se face doar abuz de acest termen. Asadar, patriotismul ar trebui privit prin prisma valentei sale elevate iar inainte de mandria de neam ar trebui ca fiecare sa isi inspecteze adevaratele sale sentimente fata de neamul sau si cat de mult contribuie cu adevarat la devenirea armonioasa a neamului sau.
Cat despre viitoarele realizari Dordeduh, faptele vor vorbi de la sine iar, daca ceea ce vom materializa se va ridica la nivelul respectiv, noi vom fi primii care se vor bucura de acest aspect.”

Astazi se celebreaza 160 de ani de la nasterea lui Mihai Eminescu. Vreo rezonanta „patriotica” pt tine? Ca subiectul mandrie/patriotism l-am transat deja.

“Poezia reprezinta un fel foarte patrunzator de a exprima trairi. Nu cred ca poate fi tagaduit talentul lui Mihai Eminescu. Insa de aici pana la a simti autentic un sentiment de patriotism este cale lunga. Cred ca este foarte greu sa poti sa simti un astfel de sentiment fata de Mihai Eminescu daca te raportezi cu sinceritate la ceea ce-ti spune inima si nu la ceea ce se asteapta de la ea sa spuna. De asemenea sunt convins ca asemenea cuvinte, gen „patriotism”, nu ar trebui abuzate pentru ca dau bine intr-un context sau altul; ar trebui sa ne raportam la ele cu responsabilitate si cand un astfel de cuvant ajunge pe buzele cuiva, el sa reprezinte ceva cu adevarat in inima celui ce-l rosteste. Din nefericire, sentimentul legat de eroii nationali, pentru care se asteapta cuvinte de lauda si apreciere peste generatii, este mai degraba unul fortat. Un adevarat „erou national” va impune respect prin faptele sale, fara sa aiba nevoie ca cineva sa pretinda ceva in directia sa.”

Asadar, prefer sa exprim sentimentul de patriotism atunci cand el porneste ca o reactie autentica din inima mea; patriotismul, asa cum este el inteles in acest moment, nu reprezinta prea mare relevanta pentru mine, precum nici ziua de nastere a lui Mihai Eminescu”.

Pe 15 martie apare reinterpretat albumul “Maiestrit / Maiastru Sfetnic” NEGURA BUNGET. Ce asteptari ai de la el, prin ce se diferentiaza de cel initial, cum ar trebui sa-l vada fanii? Ca ultima aparitie oficiala in formula „de aur”?

“Ideea reinregistrarii acestui album, Maiastru Sfetnic, a aparut practic de-ndata ce am iesit din studioul unde inregistrasem albumul. Un artist stie intotdeauna cat de mult a reusit sa transpuna din ceea ce-si propusese, asta desigur daca se raporteaza la o evaluare obiectiva si nu la una care sa-i gaseasca circumstante atenuante. Noi am stiut ca albumul este unul foarte reprezentativ pentru trairea noastra, mai ales pentru faptul ca in linii mari acest album intrupeaza viziunea noastra despre black metal. Black metalul, ca aplicare, necesita impecabilitate, dar produsul pe care-l obtinusem era departe de acest lucru.

Nazuintele pe care le-am nutrit in legatura cu Maiestrit nu s-au implinit, caci nici despre acest nou material nu se poate spune ca a iesit impecabil, mai ales ca el a fost inceput in formula initiala si a fost terminat de catre Sol Faur si de catre mine. Cred, de asemenea, ca publicul ar trebui sa stie ca in afara tobelor si al majoritatii chitarilor electrice, tot ce se gaseste pe acest album a fost inregistrat, reinterpretat, compus si mixat dupa despartirea de Negura Bunget. Pe langa cele 6 piese ce apartin albumului initial, mai figureaza si doua variate mai acustice ale pieselor „A-vant in abis” si |Plecaciunea mortii”. Aceste doua piese au fost compuse aproape in intregime dupa despartirea de Negura Bunget. Asadar, este un pic exagerata viziunea unui ultim album editat in formula initiala, avand in vedere faptul ca singura contributie a lui Negru a fost interpretarea tobelor; insa ceea ce nu este exagerat este faptul ca acesta este ultimul album Negura Bunget.

Cred ca ascultatorii vor putea intelege mai bine ce a reprezentat pentru noi acest album la vremea in care a fost conceput el, probabil ca vor putea intelege de asemenea si nevoia de a reinregistra acest album, insa consider ca ar trebui ascultat si „judecat” dincolo de orice animozitati ce au patat numele acestei formatii.”

Ati anuntat ca, in paralel, ati inceput lucrul la un alt proiect muzical. Din ceea ce am inteles, suna al naibii de interesat ce doriti sa faceti… Imi puteti da mai multe detalii?

“Da. Proiectul muzical se numeste Sunset in the 12th House. Pana in vara acestui an vom lansa primul EP ce va contine cel putin doua piese. La baza acestui proiect muzical se afla aceleasi persoane din Dordeduh si reprezinta produsul unei comunitati muzicale si artistice din care facem parte si care este compusa din muzicieni intalniti pe parcursul celor 15 ani de activitate muzicala. Acesti muzicieni fac parte din diverse areale culturale iar muzica acestui proiect va ilustra foarte mult acest lucru. Este insa dificil de a putea vorbi despre o anume abordare stilistica. Vor putea fi auzite foarte multe instrumente ce fac parte din zone culturale foarte diverse, precum si influentele specifice pe care fiecare instrument le aduce in campul muzical. Toate aceste sonoritati oarecum exotice sunt contopite cu o abordare muzicala ce poate porni din perimetre neo-folk, trecand prin sonoritati rock si ajungand pana la metal. Insa aceasta forma va lua nastere din sufletul si trairea ce va fi imprimata in expresia muzicala. Elementul comun pe care ascultatorul il va putea regasi atat in muzica Dordeduh cat si in cea a acestui proiect, il reprezinta interesul fata de aspectul ezoteric al existentei umane, al spiritului ce anima tot ceea ce este viu in acest univers, precum fata de  sufletul tesut in urma experientei umane.”

Cam atat pentru moment. E timpul sa finalizam si ultimele detalii pentru Seara Speciala din 24 ianuarie, care ne dorim sa fie una inedita. Daca ar mai fi ceva de mentionat, de amintit…

“Da. Iti multumesc mult pentru sustinere si multumim tuturor ce se vor alatura acestui nou inceput. Asteptam cu nerabdare evenimentul si ne pregatim serios pentru aceasta seara, avand speranta ca ea va reprezenta pasirea cu dreptul inspre o noua directie atat pentru noi, cat si pentru publicul nostru.” 

15 Ianuarie, 2010

The post Dordeduh appeared first on Kogaionon.

Deoarece muzica lor are rezonanta la un public cat mai diversificat ca varsta, s-ar putea ca cei mai tineri sa nu stie ca cei doi sunt cei ce au creat intreaga muzica NEGURA BUNGET de pe ultimele albume pana la despartirea iminenta de anul trecut.

Astfel a aparut DORDEDUH si in circa un an si jumatate se poate vorbi si de cativa pasi certi, insa timizi, raportat la potentialul muzical al timisorenilor: semnat cu label-ul german Prophecy Productions, primul concert in ianuarie, Echoes From Transcendence Evening, prezenta la unul dintre cunoscutele festivaluri germane si, in urma cu o luna, realizarea primului EP oficial. Trupa a sustinut un concert saptamana trecuta in Timisoara iar acest week-end este destul de incarcat, caci vor canta in trei zile consecutive, la Cluj-Napoca, Suceava si Bucuresti. Nu puteam sa nu ii pun cateva intrebari despre ce mai este nou, toata lumea stiind ca, pentru Kogaionon, DORDEDUH este cel mai reprezentativ etalon Metal romanesc! Daca aveti posibilitatea sa ii vedeti in acest weekend oriunde din cele 3 orase, nu ezitati sa o faceti, este o experienta UNICA! Aici puteti vedea cum au inceput muzicienii show-ul din ianuarie:

http://www.youtube.com/user/kogaiononmagazine#p/u/17/Pv7LFr-KGMY

Dar sa trecem si la dialog. A venit de ceva vreme toamna si nu peste mult timp vor cadea si primii fulgi. Sa fie la fel si pe Valea Omului? Pe de alta parte, care e starea de spirit din tabara DORDEDUH?

Salutare, Doru! Da, a trecut si lansarea vinilului iar acum este timpul pentru a concerta si pentru a promova acest prim material al nostru.

Pentru mine iarna a fost intotdeauna un anotimp bun pentru introspectie, timp pentru repaos si pentru acumulare de energie, timp pentru a contempla, a chibzui si, acum, pentru a reflecta la noul album. Asadar tabara DORDEDUH se pregateste pentru inregistrarea albumului si intreaga atentie este indreptata in aceasta directie.

Asa sper sa si fie, caci tare greu se mai misca lucrurile… cel putin versus curiozitatea mea…Mi-a soptit o voce ca aveti o multime de piese gata pentru noul album, doar ca nu stiti pe care sa le includeti. Este adevarat? Ce va inspira? Cum va sortati piesele?

Este adevarat. Piese complete probabil ca nu, dar pe parcursul acestui aproape un an si jumatate de existenta am strans destul de mult material cat sa poata umple un dublu CD, insa tematica acestui album are un puternic suport conceptual si nu tot ce am compus se potriveste in acest context.

De regula cea mai potrivita metoda pentru DORDEDUH in ceea ce priveste maniera de compozitie este aceea de a modela linia melodica dupa necesitatile conceptuale. Cu alte cuvinte daca o piesa vorbeste despre o anume tematica, are un anumit ritm in aspectul liric si in sensul in care evolueaza o idee, linia melodica trebuie cel putin sa o sustina, daca nu sa completeze intreg cadrul pe care intentionam sa-l expunem.

Atat conceptul cat si textele ce vor fi expuse cu acest album vor avea o puternica amprenta esoterica. Inspiratia a fost intotdeauna aceeasi intr-un context Black Metal: transcendenta, felul in care ea se manifesta in lumea pe care o percepem si felul in care se rasfrange ea in sufletul uman. Desigur, o astfel de explicatie suna pompos si pare greu verosimila, asta in special pentru ca este greu de imaginat ca cineva in vremurile noastre mai are astfel de preocupari. Insa mai sunt si astfel de oameni, iar noi suntem cativa dintre ei… Cel mai probabil lumea ar fi tentata sa creada ca un astfel de raspuns este dat pentru a parea interesant, sau sofisticat, sau mai stiu eu cum… . Daca acesta ar fi cazul nostru, mi-ar fi destul de rusine de noi.

Nu e cazul vostru si m-ai suprins, chiar, cat de mult te-ai referit aici la lume si la ce crede ea despre voi. In fine… Haideti sa mai vizionam ceva ce nu cred ca ati mai vazut la vreo trupa Metal:

http://www.youtube.com/user/kogaiononmagazine#p/u/22/ORTR3sRDsfc

Inapoi la dialog… Primul material a aparut foarte tarziu, desi ideea initial era sa apara la Echoes From Transcendence Evening in ianuarie. De ce a trebuit sa treaca jumatate de an pana la aparitia lui?

Asa este; as sublinia doua aspecte: primul ar fi legat de faptul ca atunci cand ai de a face cu artisti trebuie sa te astepti la intarzieri. Nu este un aspect laudabil, insa este bine cunoscut faptul ca nu este cel mai indicat lucru sa astepti punctualitate din partea unui artist, asta pentru ca nu poti comanda inspiratie. Noi nu stiu daca am putea fi numiti artisti, insa cu siguranta caracteristica anterior amintita ni se aplica si noua. Apoi al doilea aspect ce ar putea fi subliniat este legat de casa de discuri. Fiecare casa de discuri isi are propriul sau plan in ceea ce priveste lansarile de discuri. Desi materialul era trimis de ceva vreme, ei au dorit sa alature lansarea vinilului nostru celui pregatit de cei de la Secrets of the Moon. Asadar de regula nu artistul alege data de lasare a discului, ci casa de discuri.

Da si nu… nu pot fi de acord cu tine, mai ales cand se declara si de trupe si de label-uri date aproximative si apoi ele se decaleaza enorm de mult. Mai bine nu avansezi nimic si atunci lumea nu-si formeaza asteptari. Dar trecand peste asta, nu prea am citit prea multe recenzii despre el… cum a fost primit?

Pentru noi lansarea acestui vinil a insemnat mult. Desigur acest moment a marcat prima noastra activitate discografica, lucru pe care l-am privit ca atare si am investit mult efort in incercarea noastra de a face totul perfect. Am ales sa avem controlul total in ceea ce priveste atat sunetul (materialul fiind inregistrat, mixat si masterizat in studioul propriu, Consonance Studio), cat si partea de image, artwork, logo, samd.

Casa de discuri a avut insa o politica diferita de felul in care faci un promotion normal, unei trupe normale, politica de altfel agreata de noi. Materialului i s-a creat un statut mai degraba Undergound, iar promovarea a fost facuta ca atare, lucru ce a reprezentat si motivul limitarii materialului la 500 de exemplare.

Asadar in presa de specialitate materialul nostru nu a creat prea multe ecouri. Cei care au scris de el au scris la superlativ, insa pare-se ca toata lumea asteapta albumul.

Nu e deloc confortabil sa faci comparatii intre cat de rapid veneau superlativele la o trupa cu 15 ani vechime si cu notoritate de invidiat si un nou nume, infiintat anul trecut si care doar dupa scurta vreme a realizat oficial primele 2 piese. Insa nu ati gasit alta cale mai simpla. Nici nu stiu sa fi existat, decat doar daca ati fi facut compromisuri comerciale la deruta, alegand denumiri cu derivare fonetica din NEGURA BUNGET. Este greu sa o iei de la 0? Nu va vine cateodata sa va lasati complet de stilul asta muzical sau chiar de muzica?

Nu stiu exact la ce compromisuri comerciale te-ai gandit tu, insa sa pleci la drum inca de la inceput cu un compromis nu mi se pare cea mai stralucita idee. De asemenea fiecare inceput vorbeste si despre felul in care iti proiectezi intentiile in viitor. Probabil ca ar fi putut exista solutii mai simple, insa acest lucru nu cred ca ni s-ar fi potrivit noua, caci alegerile pe care le-am facut pana in acest moment le consideram ca fiind reprezentative si in directia caii pe care dorim sa o urmam.

Este foarte greu sa pornesti de la zero din multe puncte de vedere, desi experienta si contactele pe care le-am acumulat pe parcursul a 15 ani de activitate ne-au fost de folos. Cred ca cel mai greu este sa renunti la anumite aspecte ce odinioara iti pareau un standard, iar acum trebuie sa cobori stacheta doar datorita unor conjuncturi nefaste aparute in viata. Desigur, ar fi foarte usor sa ne plangem de mila sau sa dam vina pe altii, cum din nefericire romanului ii este foarte propriu, insa consider ca faptele ce le-am atras in viata noastra vorbesc de la sine despre noi si despre calea noastra, cu bune si cu rele, iar tot ce putem face cel mai bine este sa ne luam invatatura si sa mergem mai departe.

Ne-am gandit de cateva ori sa renuntam la a mai canta, insa nu din cauza greutatilor pe care le-am intampinat anul trecut, ci mai degraba datorita conjuncturilor globale dificile atat in ceea ce priveste aspectul muzical, cat si in ceea ce priveste aspectul general, care s-a inrautatit vadit si nu prea exista semne ca s-ar indrepta in directia potrivita. Sa fii preocupat de muzica in zilele noastre a devenit un lucru foarte dificil de sustinut, daca nu imposibil.

Se pare ca mai degraba imposibil, ma ales daca se priveste si ca pe o potentiala sursa de subzistenta.

Pentru cei mai aprigi sustinatori ai spiritului NEGURA BUNGET, fara a intra in polemici ieftine sau divagari inteligente, propun spre vizionare una dintre cele mai frumoase piese din intreaga istorie Metal autohtona, Tesarul de Lumini, cantata la Bucuresti acum cateva luni…

http://www.youtube.com/user/kogaiononmagazine#p/u/21/Cb0VwTVftT4

Am facut o pauza si am revenit… Spune-ne ceva despre albumul ce urmeaza sa vina…

Dat fiind faptul ca inca suntem in plin proces de definitivare al materialului, inca se pot schimba multe iar eu nu-ti pot da acum raspunsuri definitive. Inregistrarile propriu-zise vor demara cel mai probabil in luna decembrie. Pana acum avem deja cateva inregistrari ale catorva piese, insa numai in scopul de a avea un pre-production al materialului.

Desi mi-ar face placere sa vorbesc despre conceptul noului album, subiect in legatura cu care sunt foarte entuziast, prefer totusi sa-l pastrez inca in sanul noastru si sa vorbesc despre el in momentul in care albumul va fi lansat.

In ceea ce priveste piesele ce vor veni incluse pe acest album, pot spune ca sunt foarte diferite intre ele; probabil ca niciodata pana acum nu am experimentat o plaja atat de mare din punct de vedere stilistic. Cu siguranta va fi un material divers pentru urechea ascultatorului, foarte organic si plin de suflet si totodata unul bogat in spirit, asa cum probabil ca dintotdeauna mi-am dorit sa creez unul.

Din nou, despre lansarea albumului nu pot spune foarte multe, caci Prophecy isi are propriile socoteli in ceea ce-l priveste. Tot ce pot sa spun este ca daca totul decurge bine, materialul va iesi din studioul nostru undeva in luna februarie.

Permite-mi sa am mari rezerve la luna februarie, mai ales ca am aflat cam si ce planuri au cei de la Prophecy… Cred ca spre vara ar fi mai credibil, dar mi-as dori sa ma insel, vom vedea. Sa vorbim si de activitatea concertistica… la Bucuresti ati cantat intr-o formula aproape ideala, doar Sergio Ponti a lipsit. Chiar daca DORDEDUH inseamna doar HUPOGRAMMOS si SOL FAUR, in varianta live sunteti mult mai multi. Aveti de gand sa renuntati la colaborarile cu cei de afara? Atat logistic cat si operational sau financiar e mai mult decat complicat pentru aparitii live. Insa, suntem in mileniul 3 si se pare ca singura solutie pentru ca o trupa sa castige interes este sa cante cat mai mult. Ati facut ceva in acest sens? Sunt muzicienii romani atat de slab pregatiti pentru asteptarile voastre?

Cred ca nu este deloc greu de imaginat faptul ca este dificil sa-ti sustii o trupa avand membri de peste hotare. Cred ca aspectul logistic este unul important si desigur intampinam multe dificultati in aceasta privinta avand configuratia actuala. La fel este si financiar. Insa pentru noi cel mai important si graitor aspect este legat de faptul ca nu putem dispune de toti membrii pentru a putea participa la procesul creativ. De aceea am incercat sa ne orientam in acest sens, operand anumite schimbari si astfel ajungand la solutii mai ceva mai neconventionale pentru o trupa, aspecte ce vor putea fi vizibile si live.

Aspectul live repezinta in momentul de fata probabil singurul aspect oarecum viabil in zilele noastre si care poate oferi o oarecare sustinere atat trupelor, cat si caselor de discuri. Insa pentru DORDEDUH cararile conduc probabil catre alte directii. Ramane de vazut in ce directie ne indeamna soarta sa pasim.

Cat despre muzicienii romani… este foarte greu sa gasim pe cineva in acelasi gand cu noi. Romanii sunt interesati de castiguri rapide, prin orice modalitate si asta cam defineste tendinta romaneasca actuala, pe toate planurile. Modestia, sinceritatea si verticalitatea devin atribute din ce in ce mai rare in sufletul romanului. Sunt desigur cuvinte grele, cuvinte pe care as prefera sa nu le rostesc daca ele nu ar reprezenta un adevar actual. Virtuozitatea instrumentala a romanului nu este atat de graitoare pe cat este atitudinea lui fata de muzica. Atata timp cat el se gandeste la muzica exclusiv ca la un business, consider ca a pierdut startul de la bun inceput; a pierdut tot ce este mai pretios la muzica… va sfarsi cel mai probabil sa faca ceea ce alte cateva zeci de mii de trupe fac si neaducand nimic nou muzicii.

Un alt aspect in ceea ce-l priveste pe muzicianul roman este cel legat de profesionalism. La noi sunt foarte putini oameni care au ales sa-si faca cu adevarat o cariera in muzica. Si acest lucru se vede foarte puternic in comparatie cu tarile vestice. Desigur considerentele de ordin economic au o influenta nefasta in aceasta privinta, cu atat mai mult cu cat scena noastra muzicala, cu tot ceea ce inseamna intreaga sa infrastructura, este incipienta si indopata de prostul gust. Insa toate aceste neajunsuri nu-si gasesc neaparat cauza in aspectul material, de a carui gospodarire suntem cu totii responsabili, ci in cu totul alta parte, si aici ma refer la dedicare. Cand doresti cu adevarat sa faci muzica, o faci neconditionat, caci aceea este chemarea fiintei tale. Neconditionarea este cea care conduce, de fapt, la rezultate. Toate aceste rezultate sunt, astfel, obtinute pe merit, caci atunci cand devii bun in ceea ce faci, mai ales facand lucruri neconditionat, ajungi sa culegi roadele dedicarii tale, rezultate care la randul lor genereaza alte rezultate samd. Romanul cauta intotdeauna scurtaturi pentru a ajunge cumva ilicit la acelasi rezultat. Este, cum spunem noi, ca ne descurcam. Cu descurcareala asta insa nu se ajunge cu adevarat la rezultate, caci ne furam singuri caciula.

Coroborand cu aspectul anterior amintit, realizam ca muzicianul roman, pe langa faptul ca are o atitudine total nepotrivita fata de muzica, de regula foloseste echipamente proaste si deloc inspirat alese si, de cele mai multe ori, se multumeste in a cauta sa sune ca trupa x sau ca trupa y, fara sa-si puna macar problema in a crea ceva imaginativ, care sa-l reprezinte si care sa fie o expresie autentica a ceea ce-si doreste sa imprime in muzica pe care se pregateste sa o faca. Asadar cu atitudine proasta, cu scule proaste si fara niciun fel de inspiratie, la prea multe rezultate nu te poti astepta.

Cu descurcareala asta ne tot descurcam de cateva sute ani si, in loc sa evoluam, mai degraba ne amagim ca ne e bine si asa, ca putea sa fie si mai rau. Ca ni se trage de la eterna resemnare mioritica sau de la plafonarea lacheista a celor care ar fi trebuit sa creada in verticalitatea unei mari natii care a fost odata pe aceste meleaguri, asta fiecare din noi poate sa divagheze dupa propria-i constiinta. Speranta moare ultima iar eu continui sa ma incapatanez sa cred ca bradul se frange dar nu se indoieste… chit ca si coniferele noastre au intrat pe mainele criminale ale negustorilor de pretutindeni… Dar hai ca am deviat iarasi… Vine un week-end plin pentru voi, ce fel de asteptari aveti?

Ne-am gandit ca, desi pentru DORDEDUH probabil nu este cel mai prolific moment pentru a sustine un astfel de mini turneu in tara, am dorit totusi sa prezentam publicului roman muzica noastra si cu aceasta ocazie sa promovam si vinilul nostru de debut. Suntem constienti ca a lansa un vinil in Romania este un lucru aproape egal cu zero din punct de vedere comercial. Insa prea putin ne-am gandit la acest aspect cand am decis sa scoatem un vinil. Sunetul unui vinil este pur analog, adica pur organic; asemenea este si mesajul pe care dorim sa-l adresam publicului nostru. Este un gest pentru cei care apreciaza muzica si o sustin intr-un mod autentic.

In concertele pe care le vom sustine in tara cu ocazia acestui tur, vom prezenta piesele ce au fost incluse pe acest vinil, alaturi de cateva compozitii ce vor figura pe viitorul nostru album. Cateva dintre ele vor fi cantate in premirea pentru Romania.

Cat despre asteptari… noi nu proiectam nici un fel de asteptare. Dorim doar ca din partea noastra sa prezentam show-ul pe care ni l-am propus.

La Suceava ati cantat o singura data, sub numele de WICCAN REDE (apoi s-a schimbat numele in NEGURA BUNGET), acum multi, multi ani. Ce-ti mai amintesti de atunci? Mai ai ceva contacte cu persoane de acolo?

Da. A fost foarte demult; daca nu ma insel in iarna anului 95. A fost chiar inainte de a ne schimba numele. De altfel imi amintesc foarte multe lucruri din acel eveniment. Oamenii au fost foarte entuziasti, desi am cantat in niste condintii greu de imaginat pentru vremurile actuale, conditii pe care nu as dori sa le amintesc aici. Ce as aminti poate e doar ca un anume baiat care venise si el sa vada concertul s-a oferit sa se aseze pe un teanc de caramizi asezate in fata tobelor pentru ca acestea sa nu se deplaseze. Sarmanul om cred ca nu a mai auzit nimic cateva zile bune, caci nu cred ca este cel mai confortabil sa stai sub asediul unor tobe intr-un concert Black Metal.

Imi amintesc am calatorit enorm de mult cu trenul intre Timisoara si Suceava. Undeva pe la Vatra Dornei trenul s-a oprit in mijlocul necunoscutului, afara era zapada de peste un metru, frig de nu stiam pe unde sa ne mai zgribulim, iar afara urlau lupii… hahahaha… Am stat mai bine de doua ore in atmosfera respectiva, asteptand ca locomotiva sa se intoarca.

Am pastrat legatura cu cativa oameni pe care voi avea bucuria de a-i intalni dupa multi ani cu ocazia acestui eveniment.

Sincer, nici eu nu-mi amintesc cine a fost persoana dar daca cineva din cei ce citesc acest dialog stiu, m-as bucura sa ma contacteze, sa-l invit la un pahar de orice sambata, in clubul Vox. Au fost vremuri frumoase pentru o anume generatie, care acum e pe la casa ei, cu griji cotidiene, serviciu, familie, copii… De fapt, fiecare generatie are propriul clopot al lui Gauss… Mda, sa revin. Spune-mi, cum ti se pare LABURINTHOS?

Cu LABURINTHOS am luat contact direct in studioul nostru cand ne-au trimis spre mixat un material care mie mi s-a parut foarte promitator. Ii astept cu bucurie sa vina sa inregistreze un material complet, caci potential si viziune exista, ceea ce este un aspect pozitiv pentru Romania. Prima data cand i-am ascultat, gandul m-a dus automat la primul album al celor de la The 3rd and the Mortal, iar muzica lor atmosferica mi se pare perfect potrivita pentru a canta inainte de DORDEDUH.

Cica as fi vrut sa aflu ce muzica mai asculta timisorenii, mai ales ca avem multe faze comune…

Fiind in compania muzicii mai tot timpul, ascultam cantitati insemnate de muzica de cele mai diferite feluri. Desi acest lucru de dorit, la un moment dat se ajunge la saturatie. In momentul de fata, eu personal trec printr-un astfel de moment, iar cand imi doresc sa ascult muzica, de regula optez pentru trupe specifice ce stiu ca-mi ofera o anumita stare de care am nevoie. Insa in general, muzica in care pot auzi spatiul imi capteaza atentia.

M-ai rupt cu raspunsul asta, sigur cititorii au inteles clar, heh! Hai sa te iau altfel: cum arata o zi normala pentru voi? Dar una ideala?

Hahaha… nu stiu cine ar putea fi interesat cu adevarat de asa ceva… insa nu este niciun secret: de dimineata pana seara, marea majoritate a timpului ne-o petrecem in studio, preocupati fie de proiectele proprii, fie de materialele altor trupe, cu exceptia pranzului cand ne intoarcem fiecare la casele noastre pentru a lua masa. Nu iesim in oras si foarte rar ne intalnim cu persoane din afara anturajului nostru. Desi nu suntem oameni izolati si nu evitam socializarea, nu avem prea multe contacte cu oamenii. Tot ceea ce facem este legat de muzica si de o minima disciplina sufleteasca.

Ziua ideala ar fi probabil cea in care sa ne putem intrece in asa masura propriile obstacole incat sa nu mai generam niciun fel de intarziere pe calea noastra.

Edmond, multumesc pentru lipsa ta de izolare in ceea ce priveste discutia noastra de astazi. Ne vedem in doar cateva zile. Veniti cu tulnicile dupa voi? Stii ca prin Bucovina ele se numesc altfel… Si aduceti si tambal si xilofon, tot arsenalul de instrumente cu care ati fost si la Bucuresti?

Da, vom aduce acelasi arsenal pe care l-am desfasurat si la Bucuresti, insa de data asta va fi impartit intr-un mod diferit. Stiu despre existenta acestor instrumente in Bucovina (din ce in ce mai rare acolo), insa acolo ele difera de tulnicele din Apuseni atat ca si constructie, cat si ca sonoritate. La voi se numesc trambita, sau bucium si sunt construite din alta esenta de lemn, iar la orificiul de suflat au un fel de mustiuc incipient. Ambele instrumente au avut, in trecut, acelasi rol de comunicare si acelasi rol esoteric de purificare, ele extragand energia din pamant, conducand-o prin intreg corpul cu ajutorul respiratiei si eliminand-o mai departe in vazduh, creand astfel un ciclu purificator; din pacate acest aspect esoteric este prea putin constientizat de catre omul de rand care probabil ca ii culege roadele doar intr-un mod inconstient.

Si eu iti multumesc mult pentru interviu si interes.

Mustiuc, nemustiuc, trebuie sa termin si eu ale mele treburi ca mai sunt vreo 3 zile pana apar timisorenii in a mea/noastra Bucovina… Mai ales ca si Alex (www.beautyofpain.ro) vine sa vada zona (cat va putea si el in jumatate de zi) si aduce cu el si ceva accesorii muzicale (tricouri, bocanci, pantaloni si altele) specifice celor ce vor sa poarte asa ceva.

Va fi o altaSeara Speciala, prima facuta deDonisArtin aceasta urbe numita Suceava si sper ca nimeni sa nu dezamageasca!

Inchei aici, cam in acelasi fel cum au facut-o cei din DORDEDUH la Bucuresti, cu multa plecaciune:

http://www.youtube.com/user/kogaiononmagazine#p/u/20/Yv87_WWjYvM

…underground will never die!

The post Dordeduh appeared first on Kogaionon.