Varg Vikernes a facut mai mult sens pentru specia asta muzicala in puscarie, cat mai ales inainte de a ajunge acolo, decat au facut trupe ca Marduk sau Dark Funeral, Darkthrone, Dark nu stiu care, pe scena. Sa dichisesti la o simtire pana ce aceasta imbraca straiele unei culturi, este ceva ce merge dincolo de aparitia fizica si sonora. Varg Vikernes a pus viata, spirit, intr-un trup ce nu ar fi reusit sa se duca dincolo de carne, de corpsepaint-urile acelea de multe ori penibile. Mergand mai departe, Burzum, ca muzica, a devenit un soi de soundscape din asta ce insoteste, vrand-nevrand, spiritualitatea asta black metal pe care Varg a reusit sa o cultive prin felul autentic de a se raporta la lume. Muzica este acolo insotind, asemeni unei consoarte devotate, firul asta epic, povestea personalitatii sale asa cum, citind o carte buna mai pui ceva simfonie pe fundal avand impresia ca poti fi atent la ambele. Nu zic ca muzica trece in plan secund, insa ceea ce aduce vibratie este imaginea aceasta a unui personaj devenit cvlt si care insoteste etern sunetul.

„Thulêan Mysteries” nu este neaparat o revelatie muzicala, insa este, cam ca fiecare material Burzum, o forma de expresie interioara de o sinceritate cat se poate de limpede. Acest fapt, de multe ori, adauga valoare si coordoneaza simturile catre zone ce pot da rod odata cu explorarea lor. Personal am asimilat muzica Burzum ca pe un basm, unul nordic cu spiridusi malefici si zane nu chiar atat de blande. Nu am reusit sa asociez cam niciodata sunetul care uneori, in tristetea si intunecimile sale, are un ceva de acasa, cu imaginea sa brutala, a unui om in afara legii. Se poate merge chiar mai departe si se poate spune ca este un om in afara legii umane, insa, parafrazandu-l pe Liebniz, lumea asta e singura pe care o stim cu certitudine. Avand un anume statut social si o eticheta bine scrisa, ca sa zic asa, materialele Burzum au avut mereu aerul asta de pus la colectie. Cred ca si asta este pana la urma esenta muzicii lui, unicitatea ei ce izvoraste din trairea intensa, fac din piesele acestea, fragmente ale unor destainuri, o mantuire in fata lumii. Mantuirea nu trebuie sa fie un act strict religios, este un soi de impacare si de incadrare spirituala in lume.

Muzica este arta, e simplu, este o forma de exprimare a Universului prin care acesta transforma fiinta in fel si chip. Unde mai pui ca aceste soundscape-uri puse in plan de Varg nu au nicio forma de rautate in esenta lor. Exista o apasare, evident, insa este ceva ce te impinge catre experiment, este un pasaj, o initiere cumva.

Acest nou material, „Thulêan Mysteries”, este o insiruire de melodii asemeni unor insiruire de ganduri, in aparenta lor dezordine creaza o uniformatate la nivel de vibe. Este un haos, unul asezat evident, creat intentionat, fiindca o insiruire de peste 20 de compozitii poate crea, indiferent de profunzimile sale, o stare vecina cu plictisul. Este un material ce pare gandit si pus la punct in detaliu, desi, sincer sa fiu, inclin sa cred ca nu s-a zabovit prea tare pe aspectul asta.

Ca de incheiere, ei bine, ca sa patrunzi in muzica lui Varg Vikernes este o chestiune de obisnuita, de apartenenta neconditionata si nicidecum cultivata. Este o stare in care te transpui mai mult decat o muzica pe care o asculti si te identifici. Black metalul a devenit, prin Varg Vikernes, aceasta stare intrinseca, dincolo de mesaj si mijloace de expunere si transmitere.

Text de Nicolae Baldovin.

The post Burzum – „Thulêan Mysteries” LP (2020) | Byelobog Productions appeared first on Kogaionon.

Din acest punct de vedere, BURZUM este inconfundabil! Chiar daca vorbim de albumul cu numarul 9, norvegianul gaseste surse de inspiratie diverse pentru a transpune in muzica propriile viziuni. Am tot citit ca „”Belus”” este un album genial, o reala capodopera. Eu spun doar ca a fost un album mult asteptat. „”Fallen”” are ceva elemente si din el dar, pe de alta parte, e mai aerisit, mai atmosferic, in genul „”Det Som Engang Var””. Pana si pasajele cu voce clean par sa aiba frumusetea lor, chiar daca prin aceasta abordare Varg da senzatia unui sound mai romantic, poate chiar organic.Refrenul din „”Jeg Faller”” mi-a ramas intiparit in minte imediat, combinatia de chitara raw cu melodicitatea structurala a pasajelor si inflexiunile vocii subliniind elegant o alta dimensiune BURZUM. „”Valen”” insista mult mai mult pe latura melodica cu voci agresive suprapuse peste cele clean, aceasta piesa fiind probabil cea mai accesibila si apreciata de pe intregul material. Restul compozitiilor par a fi mai agresive („”Budstikken”” e impresionanta), insa la fel de atmosferice si foarte simple atat ca structura cat si ca interpretare… Mai avem si un intro destul de monoton si o piesa instrumentala de final care n-are legatura cu nimic, hai sa-i spunem o mantra experimentala in varianta BURZUM. Acest nou material este mai aproape de inima mea decat „”Belus””, poate si pentru ca „”Hvis…”” si „”Det…”” au fost albumele pe care le-am apreciat foarte mult la acea vreme si care acum au conexiuni vizibile cu prezentul sunet.

Pe de alta parte, inca astept de la acest interesant muzician o bijuterie muzicala pe masura talentului lui, dar una care sa nu mai copie sau sa repete nimic din trecut. Varg Vikernes a fost unul dintre inovatorii Black Metal-ului autentic iar respectul meu pentru muzica acestui artist este maxim, chiar daca, dupa „”Filosofem””, nimic nu mi s-a mai parut la fel de incitant.

The post Burzum „Fallen” appeared first on Kogaionon.