Se facuse deja 19.30 si clubul continua sa fie destul de gol, in ciuda atmosferei ospitaliere dar si felului in care jocul de lumini imbia la relaxare totala. Dar mai aveam jumatate de ora pana la ora anuntata oficial pe afis si inca speram ca trupele nu vor canta doar pentru cativa fani veniti din afara. Toate cele 3 trupe au ramas fascinate de cum putea sa arate The Silver Church in acea seara, toti muzicienii ma asigurau ca va iesi o seara fantastica… de fapt, o noua Seara Speciala, spusa mai pe lungimea mea de unda…

Timpul a trecut destul de repede si imediat dupa ce s-a facut ora 20.00 italienii FORGOTTEN TOMB au urcat pe scena. Sala se schimbase complet, fanii (peste 300) au aparut ca din senin in primele randuri si cea mai mare parte a ramas acolo pana dupa miezul noptii! Italienii au cantat pe instrumentele celor din ABIGAIL/KISTVAEN, pentru ca lucrurile nu au mers cum trebuie la aeroport si “sculele” acestora au ramas la Milano. Trupa a multumit foarte politicos celor ce si-au pus la dispozitie propriile instrumente pentru ca FORGOTTEN TOMB sa cante perfect! (Multumiri, Fenrir, pentru ajutorul neconditionat!)

Si au facut-o ca niciodata, caci s-au simtit extraordinar pe scena! Iar publicul a fost la inaltime, chiar au cerut un bis pe care cei patru italieni l-au acordat, printr-un cover version foarte scurt dar la obiect. Mi-as fi dorit sa cante mai mult insa decizia a fost doar a lor, asa ca le-am respectat-o… chiar daca publicul ar mai fi vrut. A venit bassistul la mine si mi-a spus: “Hey man, it was fantastic… We are so happy and satisfied we have participated on your event! Great audience, great atmosphere, great club. Thank you.” Si eu nu pot sa spun decat: Impressive show!

OCTOBER TIDE ma asteptam sa fie doar o trupa de nisa, cel putin ca perceptie, caci nu este deloc cunoscuta pe aici si aveam ceva emotii ca publicul sa nu plece din fata scenei. Prietenii mei apropiati stiau ca, de fapt, prima trupa pe care am ales-o pentru aceasta seara a fost cea condusa de Fred Norrman. Show-ul lor, de o ora, s-a axat pe noul album, insa au oferit si cateva piese de pe precedentele doua albume realizate in urma cu multi, multi ani, care au sunat spectaculos! Desi vocalul Tobias a fost mai mult decat retinut in comunicarea cu cei din primele randuri, reactia fanilor mi-a dovedit ca suedezii i-au cucerit! Aici nu s-a mai cerut bis caci toata lumea astepta SATURNUS… Insa si reprezentatia celor 5 muzicieni a fost extraordinara, dedicarea lor pe scena fiind totala, chiar daca modul de exteriorizare a fost unul aparent distant. Sa-l fi vazut pe Fred cat de leoarca era dupa concert, cum curgeau sudorile de pe el dar si de pe ceilalti… poate ca o fi fost si prea cald in sala, dar la o asemenea “imbratisare muzician-public”, orice apreciere poate sa fie aleatorie! Insa intensitatea clipelor traite a fost maxima! Si ce a fost cel mai frumos lucru: citeam pe fetele suedezilor cand isi strangeau instrumentele de pe scena fericirea si bucuria momentelor traite doar cu cateva minute inainte!

Si la 22.27 au inceput danezii! Ce mobilizare de forte, ce determinare din partea acestor muzicieni! Dar si ce nebunie in public: toate cele 600 de maini erau ridicate, toata lumea aplauda, tipa, ovationa! Nu mi-am putut inchipui ca o trupa underground poate fi atat de iubita la Bucuresti, unde canta pentru prima data! Asta e “spiritul” pe care-l tot asteptam si din partea publicului de ani de zile, mai ales ca exteriorizari de acest fel exista doar la trupe mari! Ti se facea pielea de gaina cand vedeai ce bucurie exista pe fetele fanilor, cum o mare parte din ei cantau vers cu vers impreuna cu Thomas… chiar daca unii (putini, din cate am vazut eu) au insistat sa sublinieze, pe la bar, prin comportamentul lor, ca pentru ei doar FORGOTTEN TOMB a insemnat DOOMED SOULS EVENING! Este normal sa existe pareri diferite, eu ma bucur ca si acestia au avut parte de ceva pe felia lor. Si toata admiratia ca au stat pana la urma!

Revenind la SATURNUS, Thomas a tinut sa cante 2 ore si cred ca a fost suficient pentru toata lumea, mai ales ca au inchis seara cu “Christ, Goodbye”, unde audienta a acoperit de cateva ori chitara magnifica a lui Rune… Poate pentru unii a fost prea mult sa suporte cele aproximativ 2 ore de cantat… poate pentru altii, daca ar fi existat si un bis, ar fi fost mai mult decat perfect… cine mai stie… au fost 4 piese noi, din care 3 in premiera, plus cele mai cunoscute din intreaga lor istorie. Bucuria de a canta dar si naturaletea lor a fost apreciata de toata lumea, dupa show acestia fiind asaltati de fani pentru discutii condimentate, fotografii, autografe. S-a stat pana pe la ora 2 noaptea dupa care toate cele 3 trupe au plecat obosite dar satisfacute spre hotel. La fel si fanii!

Toi cei 14 muzicieni au tinut sa mentioneze de nu stiu cate ori ca a fost cea mai frumoasa seara din istoria trupelor si ca s-au simtit fenomenal la Bucuresti, ca avem un public fantastic… cei din SATURNUS mi-au dat chiar un sms cand erau in aeroport, la plecare, in care mi-au scris, printre altele: “I hope we are a part of the Romanian family now”. Inclin sa cred ca si fanii au avut parte de o Seara Speciala, o seara doar pentru sufletul lor… care nu a fost in nici un caz “doomed”, ca manifestare!

Multumiri tuturor!

…underground will never die!

__________________________________________

COMUNICAT:

DonisArt invita, in seara de 7 noiembrie, pe toti cei ce apreciaza Metal-ul Old School, in varianta lenta, la DOOMED SOULS EVENING.

KATATONIA, PARADISE LOST sau ANATHEMA, alaturi de MY DYING BRIDE sunt trupele etalon care au scris istorie la inceputul anilor ‘90! Acel Doom Death Metal apasator, cu derivatele lui imediate spre Gothic sau Funeral, au creat imediat o comunitate fragila dar dedicata prin multimea de fani ai fazelor ultrarapide si superbrutale!

SATURNUS este o trupa ce s-a infiintat in 1991 de catre bassistul Brian Hansen, care l-a cooptat imediat pe Thomas A.G. Jensen, o voce greu de confundat din intregul spectru Doom Death Metal. In decursul celor aproximativ 20 de ani, danezii au avut foarte multe schimbari de componenta, foarte multe colaborari cu muzicieni mai mult sau mai putin cunoscuti, singurul care nu a plecat din trupa fiind Thomas. La capitolul realizari SATURNUS a lansat in 1996 “Paradise Belongs to you”, in 1998 “For The Loveless Lonely Nights” EP, in 2000 “Martyre” si in 2006 “Veronika Decides To Die”. Rune Stiassny canta live cu SATURNUS de mai bine de 2 ani si a devenit acum membru oficial al trupei, alaturi de Thomas si Brian. Cu o noua componenta, cvintetul danez vine la Bucuresti in premiera pentru Romania dar si ca prim concert pe 2010 pentru a sustine un concert memorabil!

http://www.myspace.com/saturnus

OCTOBER TIDE a inregistrat in 1995 albumul “Rain Without End”, considerat de cea mai mare parte a presei dar si de fani ca unul din primele 5 albume ale genului din toate timpurile. Foarte multe referiri la legendarul “Brave Murder Day”, mai ales ca trupa a fost infiintata de cei ce activau in KATATONIA. In 1999 apare “Grey Dawn”, ultimul album realizat si trupa se desfiinteaza, datorita activitatii intense cu KATATONIA. Dupa mai bine de 10 ani, chitaristul Fred “North” Norrman decide sa reinfiinteze grupul si iata ca la sfarsitul lunii septembrie Candlelight Records va lansa noul album, intitulat “A Thin Shell”. Fred a cooptat alaturi de el muzicieni din grupuri ca IN MOURNING, AMARAN, MANDYLON si DEMONICAL, cu care incep un drum nou, dar care continua munca conceputa in milenul trecut. Pentru cine nu stie, Fred a fost chitaristul de baza pentru KATATONIA in ultimii 15 ani, insa problemele familiale l-au determinat, la sfarsitul anului trecut, sa renunte la colaborare.

Trupa isi lanseaza noul album la Bucuresti dar publicul se va putea bucura si de piesele mai vechi, cantate intr-o formula noua, insa la fel de autentice.

http://www.myspace.com/octobertideband

FORGOTTEN TOMB s-a infiintat in 1999 de catre Herr Morbid ca un proiect Depressive Black Doom Metal, influentat de vechiul KATATONIA, PARADISE LOST sau BURZUM. In peste 10 ani de activitate, italianul a realizat 4 albume ( incepand din 2003 cu componenta de cvartet stabila pana acum ) si chiar acum a terminat de inregistrat un nou material care va aparea la inceputul anului viitor la Agonia Records. Trupa a lansat acum un dublu album cu cele mai reprezentative piese din istorie, reinregistrate dar fara efecte sau alte artificii de studio, conceptul corect fiind “Live In Studio”. Avem si doua cover-uri NIRVANA si BLACK FLAG dar si o piesa in premiera, “Spectres Over Venice”. Materialul poarta emblema celebrei case de discuri Avantgarde Music si numarul este extrem de limitat! FORGOTTEN TOMB va veni la Bucuresti in formula de 4 si va sustine un concert de peste o ora pentru toti fanii sonoritatilor Metal depresive.

http://www.myspace.com/darknessinstereo

Toate trupele vin exclusiv pentru aceasta Seara Speciala, concertul lor nu face parte din nici un turneu, ceea ce inseamna ca fanii vor putea sta de vorba cu artistii pe o durata nelimitata!

Evenimentul va fi gazduit de The Silver Church Club, cu incepere de la ora 19.00. Pretul unui bilet este de 70 lei si vor fi puse in vanzare incepand cu 15 august.

Eveniment: DOOMED SOULS EVENING

Trupe participante: SATURNUS (DK), OCTOBER TIDE (SE), FORGOTTEN TOMB (IT)

Locatie: The Siler Church Club, Calea Plevnei Nr.61, Bucuresti

Data: 7 noiembrie 2010, ora 20.00

Organizator: DonisArt

The post Doomed Souls Evening – 07 Noiembrie 2010 appeared first on Kogaionon.

HM: Viata ma trateaza ca intotdeauna, exista mereu urcusuri si coborasuri, desi ma gandesc ca e normal. Sunt foarte concentrat pe trupa si muzica in ultimul timp, asta fiind un lucru bun. Sunt destul de ocupat cu noua inregistrare FT, cat si cu concertele live. Mai lucrez si la cealalta trupa Southern Metal, Tombstone Highway si incerc sa imi deschid propria mea casa de discuri (Southern Apocalypse Rec.) intr-un mod profesional si stabil. Vom vedea ce se intampla !

Componenta trupei s-a schimbat de cateva ori de-a lungul acestor ani. Desi esti cunoscut ca fiind initiatorul acestei trupe, a contribuit unul dintre acesti membri cu ceva la acest sunet propriu?

HM:  Asa cum unii ar putea sa nu fi stiut deja, trupa a fost creata ca un proiect individual, deci pe demo (“Obscura Arcana Mortis”, 2000) si primul album (“Songs To Leave”, 2002), am cantat la toate instrumentele si am programat un sintetizator de ritm. Dupa lansarea albumului in 2002, am alcatuit o componenta live constand in membri temporari, majoritatea fiind prieteni imprumutati din alte trupe locale, si am tinut un concert in Italia. Tobosarul era Asher, ce a devenit mai apoi membru permanent. Pe al doilea album (“Springtime Depression”, 2003), am executat toate instrumentele exceptand bateria, ce a fost executata de initialul tobar din Shining (Suedia), Ted Wedebrand.
El a fost muzician temporar doar pe acel album, dat fiind ca Asher nu a putut veni in Suedia pentru inregistrari. In Italia, in 2003, m-am decis sa gasesc un chitarist si un bassist pentru a completa componenta si a avea mai multe concerte, mai apoi actualul chitarist Razor SK s-a alaturat trupei. Am avut cateva concerte live cu cativa bassisti temporari si-apoi am testat numerosi bassisti pentru a gasi unul stabil. Algol a fost in cele din urma omul potrivit si ni s-a alaturat in 2003. Din acel moment, componenta a ramas aceeasi. De atunci, am avut numeroase concerte in Europa si am lansat albumele “Love’s Burial Ground” (2004), “Negative Megalomania” (2007), “Vol 5: 1999/2009” (2010) si “Under Saturn Retrograde” (2011). Tot eu scriu versurile si 90% din muzica, dar consider ca si ceilalti 3 membri, cu siguranta, si-au lasat amprenta personala asupra trupei, in special in concerte, ei nu sunt membri temporari sau ceva asemanator. Totodata, luam multe decizii impreuna si colaboram in toate aspectele, in ceea ce priveste trupa.

Albumul din 2002, “Songs to Leave” este extrem de apreciat, un adevarat album-cult, aducandu-va mii de exemplare vandute si sustinatori in intreaga lume. Ar putea fi considerat acesta punctul culminant al carierei tale?

HM: Sper ca nu e, ar fi destul de trist! “Songs to Leave” a fost doar primul album, tot ce am facut mai tarziu este, in opinia mea, mai bun… Daca “Songs to Leave” a fost punctul culminant, nu ar fi existat niciun motiv pentru a evolua… Din anumite motive, majoritatea fanilor iubesc acel album in mod special. Cu siguranta a marcat inceputul unei noi modalitati de a reda Black Metalul, deci cred ca e un album important si-si merita statutul de cult in scena Black Metal, desi eu prefer materialele de mai tarziu, deoarece au un stil mai personal. Cred ca vanzarile au fost destul de bune, desi nu prea diferite de copiile vandute azi. Acest lucru este normal, dat fiind ca in 2002 CDurile erau mai usor de vandut, comparativ cu 2010. Acum toata lumea descarca albumele, e mai greu sa vinzi multe exemplare, chiar si pentru trupele mai mari.

Vorbind despre valoarea materiala a trupei FT – fiecare trupa are nevoie de un sprijin financiar destul de serios, si din cate stiu, situatia trupei nu a fost tocmai roz in ultima vreme. Cum manuiti acest aspect azi? Esti cunoscut ca fiind si cel ce se ocupa de promovare si majoritatea productiei, nu?

HM: Facand parte din aceste genuri (Black Metal, Doom Metal si genuri asemanatoare), sa traiesti din muzica in zilele noastre nu e tocmai o optiune… Poate ca pana in 2000 era posibil, dar in ultimii 10 ani vanzarile au scazut an dupa an si acum este aproape imposibil sa te intretii din muzica, cu exceptia cazului in care ai multe concerte, vinzi multa marfa si primesti redevente foarte bune dupa albume. Lucrez la acest aspect si bineinteles, promovarea este importanta pentru a atinge acest obiectiv.
Din pacate, am avut mereu ghinion cu casele de discuri si agentii, asa ca atunci cand vine vorba de acestea, nu am primit destul sprijin si expunere, dar macar am avut un buget decent pentru a inregistra albumele. Fiind din Italia nu te ajuta la nimic, inca exista o multime de prejudecati fata de Metalul italian, in comparatie cu cel scandinav sau german. In alte cuvinte, noi nu traim din muzica si nu stiu daca vom trai vreodata, momentan avem locuri de munca obisnuite, pe langa muzica. Vom vedea ce se intampla in anii urmatori. Desi lucrez din greu pentru a aduce trupa la un nivel profesional permanent crescator, rezultatele se arata incet. Azi, daca vrei sa iti pastrzi trupa si devine jobul tau principal, trebuie sa fii un manager propriu bun, dincolo de a fi un muzician. Trupa nu a fost niciodata un hobby pentru mine si ma tine in prezent foarte ocupat. Astfel, bineinteles ca trebuie sa o tratez ca pe un loc de munca zilnic pentru a face lucruile sa mearga.

Ce fac celelalte proiecte ale tale, Gaszimmer, Dead Like Flies si Resonance? Umbla vorba prin targ ca numai Tombstone Highway a supravietuit…

HM:Toate proiectele mele sunt moarte si ingropate din diferite motive, dar mai degraba deoarece nu am timp sa urmaresc toate aceste lucruri. Mi-am pierdut si interesul pentru unele genuri, am preferat sa ma concentrez pe ceea ce mi se potriveste pe langa FT, si aceasta este Tombstone Highway. Totodata, trupa aceasta e complet diferita de FT si nu apartine Metalului Extrem, deci am sansa sa lucrez intr-un mediu diferit. Ocazional, fac parte si din alte proiecte ca si invitat, in trupe intovarasite si prieteni vechi.

Sunetul FT e un adevarat mars printre genuri – “Love’s Burial Ground” are un feeling old-school, in timp ce “Negative Megalomania” e progresiv si groovy. Pun pariu ca lucrurile nu se vor opri aici, nu-i asa?

HM: Imi place sa ofer mereu ceva nou cu fiecare album. Stagnarea reprezinta moartea muzicii. Bineinteles ca avem nevoie de certitudini ca, sa zicem, AC/DC, dar avem nevoie si de trupe capabile de o oarecare evolutie, in special in aria Metalului Extrem. I-am admirat mereu pe cei din Paradise Lost pentru ca au schimbat mereu ceva la fiecare album, reusind sa pastreze permanent acelasi feeling. Ultimele doua albume m-au cam dezamagit, deoarece au facut un pas inapoi, in loc sa faca ceva nou. Nu vreau sa i se intample asta trupei FT, deci incercam mereu sa ne pastram caracterul, dar adaugand cateva noutati piperate fiecarui album, pentru ca lumea sa nu stie la ce sa se astepte. Le pastreaza lumii interesul si asteptarile ridicate. Noul album nu va fi o exceptie, e un amalgam al riffurilor FT clasice si elemente noi, dar cu siguranta am reusit sa depasim toate albumele noastre precedente.

Compilatia/ Best of „Vol. 5: 1999-2009”  este o surpriza neasteptata din partea FT. Ar putea fi numita o adevarata productie “Live in Studio”, continand coveruri  Black Sabbath, Black Flag, cat si Nirvana. Aduce aceasta inregistrare ceva vechi acoperit in coli noi si negre sau vice versa? Nu, se pare ca “Spectres  Over Venice” ne duce catre ultima optiune… Spune-ne cateva cuvinte despre acest album.

HM: In primul rand, cu acest album am dorit sa sarbatorim 10 ani de activitate. In al doilea rand, am vrut sa reinregistram majoritatea pieselor semnificative in aceeasi componenta si cu acelasi sound. Ne-am gandit ca cel mai bun mod de a face asta era sa le inregistram live in studio, cu un sunet potrivit, aspru, dar puternic si actual. In opinia mea, rezultatul e extrem de satisfacator, acestea sunt cele mai bune versiuni ale pieselor. Albumul e si o reprezentatie apropiata a recentelor noastre concerte, desi bineinteles include mai multe piese decat un concert obisnuit, cu cateva piese ce nu le vom canta live in viitor, cel putin pentru un timp indelungat. Acesta e motivul pentru care s-a pus un accent special pe materialele vechi. Coverurile sunt un cadou ce l-am inclus pentru fanii nostri; am ales niste trupe ce ne plac si am considerat ca aceste piese sunt grozave pentru a fi redate intr-un stil FT, asa ca am facut-o. Adica, nu e mai bine decat a face un cover Mayhem sau Darkthrone? “Spectres Over Venice”este o piesa “noua”, adica scrisa dupa “Negative Megalomania”.
Cred ca e un compromis bun intre productiile noastre vechi si noi, dar mai presus de toate, e o piesa exceptionala. Imi place atat de mult, incat m-am hotarat sa o reinregistrez intr-o versiune studio perfectionata pentru urmatorul nostru album, “Under Saturn Retrograde”.  Tocmai am terminat inregistrarile si noua versiune o intrece pe cea din “Vol 5”, veti vedea ! Cred ca fiecare fan adevarat FT ar trebui sa ia dublul album “Vol 5: 1999/2009”  deoarece e un material de buna calitate, are un ambalaj bun si gros si costa cat un CD obisnuit. Ce naiba vreti mai multi decat atat? “Vol 5” nu e un “best of”, e mult mai mult decat atat.

Exista un aspect interesant despre care-mi doream mult sa te intreb – toate copertele albumelor voastre sunt alb & negru, in afara ultimelor doua lansari (inclusiv nelansatul “Saturn Retrotgrade”).  Are acest fapt o semnificatie aparte? Tonurile aurii si “murdare” sunt apocaliptice…

HM: Imi pare rau sa te dezamagesc, dar singurul motiv este ca acum avem un buget mai mare de la casele de productii, asa ca putem in sfarsit printa coperti colorate. Pe langa acest motiv, primele 4 albume n-au avut nevoie de culori, graficele aratau bine in alb si negru, deci n-au fost probleme. “Vol 5” a avut nevoie de culori deoarece coperta arata ca cea a albumului “Vol 4” al celor de la Black Sabbath, si noul “Saturn Retrograde” va avea culori deoarece acest design arata bine in aceste tonuri oarecum murdare…

FT este unul dintre pionerii genului “Dark Metal”, armonizand perfect cele mai profunde sentimente cu riffuri sumbre. Daca ai putea eticheta aceasta muzica, ai numi-o…

HM: Momentan, ne place sa definim genul ca “Nihilistic Black Rock Unlimited”. Cred ca i se potrivesc tuturor influentelor noastre si soundului recent. Dar din moment ce imbogatim sunetul cu idei si stari noi, este o definitie permanent schimbatoare. Cred ca eticheta “Nihilistic Black Rock Unlimited” este o aproximatie ce-ar merge pentru o perioada destul de lunga.

Repulsia ta fata de scena Black Metal, tineretul din ziua de azi şi chiar scena Metal a propriei tale tari nu este grea de observat. Cum ai ajuns la acest punct? Ar putea fi starea de ignoranta un simptom a evolutiei personale, sau este doar o altă stare de spirit

HM: E o intrebare complicata… Cu privire la prima parte a intrebarii tale, repulsia mea fata de scena Black Metal provine din experientele negative cu asa-numita “scena”  si lumea implicata in ea de-a lungul anilor… Ar fi prea multe lucruri de mentionat, dar ceea ce urasc cel mai mult la aceasta miscare Black Metal, in special dupa anul 2000, sunt urmatoarele: conformismul total al trupelor si ascultatorilor; atitudinea limitata; poserii ce cred ca sunt adevaratul Black Metal si ca tu esti un poser; complexul de inferioritate fata de trupele din Europa de Nord; casele de discuri rip-off; forumurile Black Metal; neprofesionalismul absolut al multor trupe, case de discuri si organizatori de concerte; dorinta de a pastra totul restrictionat la un numar mic de persoane in timp ce intreaga scena a devenit un obiect comercial de 12 ani incoace; ignoranta muzicala a majoritatii; oamenii ce vorbesc rahat despre tine, dar nu ti-au vorbit niciodata; invidia sterpa si rivalitatea dintre trupe…
Asta ca sa numim cateva lucruri. Tinerii (insemnand intre 12 si 22 de ani) reprezinta 90% din scena actuala Black Metal, si acum intelegi de ce urasc majoritatea tinerilor, haha. Lasand la o parte glumele, sunt o mie de motive pentru care poti uri tinerimea de azi, avand in vedere ca majoritatea sunt o gramada de retarzi si aroganti, desi urasc societatea in general… Nihilismul nu are neaparat nevoie de un motiv sa urasca societatea si lumea, ci dorinta de a fi nociv si ostil cu altii si institutii.  Ma simt satisfacut insemnand un pericol pentru societate si imi vad trupa ca fiind un vehicul ce raspandeste violenta, dezordine si autodistrugere. Dar acestea sunt lucruri personale, si nu mai doresc sa vorbesc despre ele… Exista un design in spatele a ceea ce fac, dar am incetat sa vorbesc despre acesta acum cativa ani, te rog sa accepti acest fapt.

Nihilism, Nonconformism, Pesimism, forta Saturnului Retrograd, Mizantropie si Antisocialul sunt cunoscute ca fiind elementele principale ce alimenteaza focul intern al muzcii voastre. Exista ceva mai mult decar aceste notiuni negative, dar puternice?

HM: Nu cred, acesti termeni includ un orizont vast de emotii, stari si ganduri, si cred ca sunt reprezentativi pentru toate tematicile trupei. Poate ambitie, stima proprie, pasiune, instinctul de supravietuire sunt fortele pozitive ce ma ajuta sa merg pe acest drum, pe langa fortele negative deja amintite.

Ce aduce muzica in viata ta? Din ce am citit, creatia este cu siguranta o experienta personala, dar cum iti percepi propria muzica dupa ce o asculti si o procesezi iar si iar?

HM: Bineinteles ca muzica e o experienta personala si mai presus de toate, o nevoie personala. Nu pot trai fara a o asculta si a o crea, e ceea ce ma face sa merg mai departe. Sincer sa fiu, nu-mi ascult albumele dupa ce sunt gata, prefer sa privesc spre viitor si sa creez lucruri noi, desi imi place procesul studio/inregistrari, deoarece pot vedea cum mi-au iesit piesele zi dupa zi. A asculta rezultatul final e mereu o satisfactie imensa, in special deoarece pun mult efort in ceea ce creez, deci am asteptari mari de la mine insumi si ceea ce fac ca si muzician. Incerc mereu sa  dau tot ce e mai bun; daca imi ating scopul, sunt extrem de mandru de mine insumi si de ceea ce am facut. Am un  mare simt competitiv, imi place sa fiu cu un pas in fata celorlate trupe.

Exista cateva trupe ce-ti plac in mod special acum?

HM: Imi plac mereu diferite genuri, e greu de zis, desi cateva dintre trupele ce le-ascult recent sunt: Goatwhore, Down, Arson Anthem, Eyehategod, Life Of Agony, Cavity, Buzzoven, Black Label Society, Danzig, Dax Riggs, Iggy & The Stooges, ca sa numesc cateva…

Pe 7 noiembrie, veti canta pentru prima oara in Romania, impreuna cu Saturnus si October Tide. Ai fost anterior in turneu cu aceste trupe? Aveti asteptari in ceea ce priveste concertul, lumea sau insasi tara?

HM: Nu prea stiu, nu am fost in Europa de est inainte, deci e ceva nou pentru mine. Sunt foarte curios de reactia audientei. Sper ca va fi un numar mare de lume la show si ca le va placea de noi. Sper sa castigam cativa fani noi, avand in vedere ca nu stiu cat de populari suntem acolo. Vom din noi ce avem mai bun! Sunt destul de curios si in privinta mancarii. Apropo, e mereu placut sa vizitezi tari noi, cred ca totul va fi interesant. Sunt mereu dornic sa vad restul lumii si e minunat sa vezi locuri nemaivazute pana atunci.

Care sunt urmatorii pasi?

HM: Voi continua sa lucrez la promovarea trupei, pentru a sustine noi concerte; voi lucra la lansarea noului album “Under Saturn Retrograde” si tot ce tine de acesta; am sa lucrez la reeditarea albumelor vechi si la cateva aspecte legale. Mereu sunt multe lucruri de facut pentru trupa…

Multumesc pentru timpul acordat, ne vedem in cateva zile! Ultimele cuvinte pentru cititorii romani?

HM: Sper sa va vad la show ! Vrem ca toti sa o luati razna cu muzica noastra ! Cumparati-ne albumele si tineti-va la curent vizitandu-ne siteul: www.myspace.com/darknessinstereo . Multumesc pentru interviu si ne vedem in curand ! Ramaneti Negativi !

1 Noiembrie

The post Forgotten Tomb appeared first on Kogaionon.

Daca ar fi sa-mi reamintesc ce insemnau odata trupele de Dark Depressive Metal! SHINING , de exemplu, este un exemplu fericit care, in ciuda tuturor modernismelor muzicale, continua acea linie sanatoasa underground, sunetul realizat fiind unul straniu si nocturn. Nu departe de acest grup se afla si FT, Black Metal-ul lent si atmosferic interpretat de cei patru fiind unul plin de pasaje atragatoare sinistre in acelasi timp. De la un Misanthropic Sick Black Metal pornit in urma cu vreo 4 ani, trupa lui Morbid isi schimba orientarea si, dupa un aclamat debut „Songs To Leave” (KATATONIA+BURZUM+DOLORIAN), trece la un suicidal-deppressive bizar, lent, pesimist si grav: voce deprimata, urata, suparata, solo-uri de chitara prelungi si apasatoare, baterie cadentata, atmosfera lugubra.

Adica un amestec bonav de Dark, Doom si Black Metal. Mi-a placut mult acest material desi nu are nici un element nou, indraznet. Insa nostalgiile mele dupa trupa WINTER inca imi influenteaza judecata. Interesant este ca albumul a fost inregistrat in studioul lui Tommy Tagtgren (va dati seama ce mixaj are) iar partea de drums a fost facuta de Wedebrand (ex-SHINING). Recomandat doar celor ce apreciaza Black Metal-ul in forma clasica.

The post Forgotten Tomb „Springtime Depression” appeared first on Kogaionon.