Orice schimbare aduce schimbari! Dupa plecarea lui Duncan Patterson, ma gandeam ca Mick Moss isi va da ultima suflare cu acest proiect, prin albumul de fata! Sincer, sunt consternat!!!! Un album magnific!!! Din toate punctele de vedere! Gata cu fazele experimentele, gata cu vocile feminine, cu pasajele Ambient! Avem parte de un album Rock Alternativ foarte valoros, ce ne prezinta noua piese lungi si lucrate, pline de substanta si atmosfera! Cele mai lente dintre ele au si tenta psihedelica, ramasite din vechiul PINK FLOYD fiind din abundenta… iar cele mai dinamice imi amintesc de NIGHTINGALE-ul lui Dan Swano!

Este atat de frumos si de elegant sound-ul, incat nu gasesc alti termeni de descriere; foarte melancolic, expresiv si intunecat, cu voci masculine clare si patrunzatoare, cu un keyboard bombastic si impunator, cu chitari prelungi si acorduri reci, cu viori triste si apasatoare, noul ANTIMATTER este cel mai accesibil dintre toate realizarile de pana acum si poate fi acuzat de a fi si cel mai comercial, cel mai lipsit de profunzime dintre toate. Intr-adevar, mesajul transmis este unul simplu si clar, dar tocmai aceste elemente fac din „Leaving Eden” un album deosebit! Ca element de marketing, pe album a fost invitat si celalalt membru ANATHEMA, Danny Cavanagh, ce dezveleste in sound o aura romantica remarcabila alaturi de Mick ! Felicitari! Totusi, de ce nu ii dau nota maxima? Nu stiu, probabil din rautate..:-)

The post ANTIMATTER „Leaving Eden” appeared first on Kogaionon.

Duncan Patterson (ex-ANATHEMA) nu se lasa si dupa un debut timid revine cu un album mai oaches, cu trimiteri vadite spre PINK FLOYD dar si cu tendinte Ambient. In rest, un Rock Electronic mulat pe o aura Dark Melancholica, voci alternative lipsite de personalitate si sarm, cu instrumente care suna aproape perfect dar fara enrgie, dinamism sau mesaj clar. Ideea este de apreciat, Duncan si Mick Moss dovedesc ca sunt talentati instrumentisti dar pentru a penetra un taram ce tine de Roger Waters, ar trebui ca partea vocala sa mai exerseze. Se pare ca exista si un exemplu dus spre perfectiune, adica cea de a doua piesa a albumului. Vad un ANTIMATTER mult mai profund si serios doar cu voce masculina si cred ca urmatorul album ar trebui sa ne dezvaluie identitatea conceptuala a celor doi fini muzicieni. Dar pana atunci, prezenta realizare poate starni atat curiozitate, cat si respect pentru un astfel de sunet.

The post ANTIMATTER „Lights Out” appeared first on Kogaionon.

Imi amintesc ca acest album l-am primit in urma cu un an si jumatate, de la Duncan Patterson (ex-ANATHEMA), cand proiectul lui semnase cu un label australian. Nu stiu ce s-a intamplat intre timp dar se pare ca materialul a socat rapid intreaga scena Metal, astfel incat el apare acum in America sub emblema The End si in Europa sub licenta unui label german. Fata de varianta initiala, noul CD are incluse 2 bonusuri, „Over Your Shoulder” si „Flowers”, dar in varianta acustica, cu Danny Cavannagh (ANATHEMA) ca invitat. Pentru cei ce nu au ascultat inca albumul, pot spune ca Duncan si Michael Moss ne prezinta un sunet experimental, un Dark Orchestral Ambient Electronic, cu voce feminina calda si pe alocuri una masculina calma, melodica.

Se disting pe alocuri fragmente din ANATHEMA dar si influente PORTISHEAD, intregul sunet fiind invaluit de o aura melancolica, trista. Nu inteleg de ce acest album a revolutionat, dar poate ca exista si alte elemente pe care eu nu le-am deslusit inca. Ceea ce pot sa va asigur este faptul ca piesa „Over Your Shoulder”, atat in varianta normala cat si acustica, suna superb! In rest, un amestec de introspectie cu ritmuri Electro-Pop, cu radacini in Rock-ul comercial.

The post ANTIMATTER „Saviour” appeared first on Kogaionon.